Delegatia Uniunii Europene in Moldova, in colaborare cu Primaria Chisinau, a anuntat ca va organiza in premiera festivitati de amploare cu ocazia Zilei Europei la 15 mai, informeaza Agentia DECA-press.
Festivitatile se vor desfasura in Piata Marii Adunari Nationale din Chisinau, iar la inaugurarea acestora va participa Štefan Füle, Comisarul Uniunii Europene pentru Extindere si Politica de Vecinatate.
Potrivit Delegatiei Uniunii Europene, in Piata Marii Adunari Nationale, la 15 mai, va fi instalat „oraselul european”, format din 50 de corturi care vor fi instalate de ambasadele statelor membre ale Uniunii Europene la Chisinau.
Ambasadele statelor membre ale UE vor demonstra „Unitatea in diversitate” a bucatariei europene, in corturi specializate, unde vizitatorii vor fi invitati sa guste din bucate si bauturi europene. Doua scoli de limbi vor oferi oportunitate cetatenilor sa invete cateva cuvinte si fraze cheie in limbile bulgara, ceha, germana, franceza, lituaniana, poloneza, portugheza, spaniola, engleza si turca.
Festivitatile prilejuite de Ziua Europei vor culmina cu un concert sustinut de formatiile „Alternosfera” din Moldova si „Brainstorm” din Letonia.
In spatiul european, Ziua Europei este marcata in fiecare a la 9 mai.

Centrul „Pro-Europa” din Balti a organizat, duminica, la Balti, actiuni publice prin care a fost consemnata Ziua Europei in aceasta localitate, informeaza DECA-press.
In acest an Ziua Europei a fost consemnata in R. Moldova la 10 mai.
Voluntari ai centrului, cu sepci si maiouri avand insemne ale Uniunii Europene, au distribuit orasenilor materiale promotionale si informative cu tematica europeana. Trecatorilor le-au fost inmanate pixuri, maiouri, baloane si pliante informationale.
A fost o campanie ad-hoc de succes, spune Vlad Ghitu, directorul Centrului „Pro Europa”. Nu ne-am asteptat ca, mai ales, baloanele se vor bucura de o mare cerere la trecatori.
Materiale promotionale si informative au fost puse la dispozitia Centrului „Pro Europa” de Fundatia Eurasia (Moldova).
Este pentru al treilea an cand Centrul „Pro Europa” din Balti organizeaza consemnarea Zilei Europei.
Centrul „Pro Europa” din Balti si-a lansat activitatea la sfarsitul anului 2007.

Comisia Europeana a lansat un nou proiect de asistenta tehnica finantat de Uniunea Europeana – „Suport pentru promovarea exportului si atragerea investitiilor in Republica Moldova”, informeaza Agentia DECA-press.
Proiectul, in valoare de 1,6 mln euro, se adreseaza Ministerului Economiei si Comertului si Ministerului Agriculturii si Industriei Alimentare din RM si are drept scop cresterea numarului companiilor exportatoare din R. Moldova pe pietele straine, consolidarea agentiilor de suport si stimularea investitiilor straine in Moldova.
Proiectul va fi implementat pe durata a doi ani, fiind derulat de GFA Consulting Group (Germania) in consortiu cu compania irlandeza IDI. Acesta va conlucra strans cu Organizatia de Atragere a Investitiilor si Promovare a Exporturilor din Moldova, partenerii locali si cu Delegatia Comisiei Europene in Moldova pentru a atinge la maxim sarcinile asumate.

Uniunea Europeana (UE) a promis luni, 13 octombrie, relatii mai aprofundate cu Republica Moldova prin intermediul „unui nou si ambitios acord” cu scopul de a aduce fosta republica sovietica „mai aproape” de blocul european, informeaza DECA-press.
Noul acord va lucra spre „un spatiu de comert liber aprofundat, instalat atunci cand Republica Moldova va fi gata sa tina fata efectelor liberalizarii depline a comertului cu UE\\\\\\\", potrivit documentului semnat, la Luxemburg, de ministrii de Externe a UE.
Agentia France Presse precizeaza insa ca soarta relatiilor Moldova-UE va depinde mult si de nivelul de transparenta si democratie a alegerilor parlamentare din Moldova din primavara anului viitor.

Atat Ucraina, cat si Republica Moldova, cer ajutorul Uniunii Europene pentru lichidarea consecintelor inundatiilor de saptamana trecuta, transmite Agentia DECA-press.
Dupa cum informeaza Prompt Media, autoritatile celor doua state au cerut asistenta tehnica, in special utilaj electric. La randul lor, reprezentantii Uniunii Europene au declarat ca donarea generatoarelor electrice de catre statele - membre ale UE va fi coordonata de Comisia Europeana. In acelasi timp, exponentii Comisie Europene nu au precizat daca cele doua tari afectate de inundatii vor beneficia si de asistenta financiara.
In urma inundatiilor din Republica Moldova, au fost distruse peste 500 de case in mai multe sate, iar prejudiciul total constituie cateva milioane de dolari.
In acelasi timp, organul legislative transnistrean a inaintat un apel catre Duma de Stat a Federatiei Ruse, solicitand sa fie examinata posibilitatea de acordare a unui ajutor financiar republicii moldovenesti nistrene in scopul lichidarii consecintelor inundarii localitatilor din regiune.
Conform unor date, in Transnistria, au fost inundate 800 de locuinte, au fost evacuate aproximativ 2000 de persoane si a fost afectata grav sectorul agrar.

In raionul Ungheni se implementeaza, la ora actuala, noua proiecte transfrontaliere finantate de Uniunea Europeana (UE) prin PHARE CBC, informeaza Agentia DECA-press.
Acestea cuprind diverse domenii, inclusiv cultura si traditii populare: „Centrul de arte si mestesuguri traditionale”, implementat de Consiliul Judetean Iasi in parteneriat cu Consiliul raional Ungheni; „Pagini de folclor ale Prutului”, Ungheni-Vaslui; „Maini intinse peste Prut”, schimburi culturale intre Todiresti si Parlita, pe de o parte, si Solesti si Miclesti, judetul Vaslui, pe de alta parte.
Nu s-a uitat nici de economie, titlurile proiectelor vorbind de la sine: „Pregatirea unei piete transfrontaliere angro”; „Strategia de dezvoltare economica si sociala a Euroregiunii „Siret-Prut-Nistru”; „Reteaua APL de dezvoltare economica locala”; „Produsele traditionale alimentare – oportunitate pentru dezvoltarea economica transfrontaliera”.
La ora actuala, se implementeaza si un proiect ce prevede promovarea turismului transfrontalier in orasul Iasi si regiunea Ungheni. Un alt proiect realizat se refera la asistenta sociala si se numeste „Asistenta sociala pentru o viata mai buna”.
De notat ca toate proiectele au fost elaborate la initiativa partii romane. Institutiile si organizatiile din raionul Ungheni sunt parteneri.
De la inceputul anului curent, Consiliul Raional Ungheni a facilitat stabilirea infratirilor intre primariile Ciurea, Popricani si orasul Harlau din judetul Iasi si primariile Boghenii Noi, Manoilesti si Todiresti din raionul Ungheni.

Franta va sustine si in continuare Moldova pe calea integrarii europene – a declarat, intr-un interviu acordat ziarului „Timpul”, Pierre Andrieu, ambasador extraordinar si plenipotentiar al Frantei in Moldova, releva Agentia DECA-perss.
El a mentionat ca tara sa este ferm convinsa in ceea ce se cheama „vocatia europeana” a Moldovei si a exprimat speranta ca Chisinaul va reusi sa realizeze cu succes toate reformele inerente unei apropieri si integrari europene.
Printre sectoarele in care Moldova mai are nevoie de reforme ambasadorul a numit: drepturile omului, combaterea coruptiei, libertatea presei si climatul de afaceri.
„Plus Transnistria, care insa nu este o problema pur moldoveneasca, cheile pentru solutionarea ei aflandu-se departe de Chisinau… Ne dam seama ca sunt niste domenii dificile, dar cu atat mai mare trebuie sa fie efortul in depasirea acestora”, a mai mentionat ambasadorul Pierre Andrieu.

Europarlamentarul PSD Titus Corlatean a depus, miercuri, o declaratie scrisa aferenta raportului Brok privind „documentul de strategie al Comisiei Europene legat de extindere”. Potrivit deputatului european, o viitoare aderare la UE a Republicii Moldova constituie un impuls pentru opozitia democratica din aceasta tara de a continua lupta pentru stabilirea unor structuri legislative si institutionale democratice, releva DECA-press, cu referinta la Agentia romaneasca „Prompt Media”.
In declaratie se arata ca „perspectiva aderarii unor tari sud-est europene la Uniunea Europeana este motorul reformelor pe calea transformarii democratice a acestor state. Documentul de strategie al Comisiei privind extinderea din 2007 trebuia sa transmita un semnal neechivoc cu privire la angajamentul ferm fata de tarile cu care au inceput negocierile de aderare sau fata de cele care au perspective de aderare”.
„Este cazul, intre altele, Serbiei si Republicii Moldova. Pentru acest din urma stat, Romania este o fereastra prin care cetatenii moldoveni pot intretine speranta intr-un viitor european, mai democratic si mai prosper”, a explicat Titus Corlatean, membru al Delegatiei pentru relatiile cu Republica Moldova a PE.
Potrivit eurodeputatului social-democrat, „o viitoare aderare la Uniunea Europeana este un impuls pentru opozitia democratica din Republica Moldova de a continua lupta pentru stabilirea unor structuri legislative si institutionale democratice, proces pe care UE s-a angajat sa il incurajeze”. „Necesitatea unor reforme interne institutionale in UE, prin intrarea in vigoare a Tratatului de la Lisabona, nu poate constitui un motiv prealabil si un pretext pentru a bloca extinderea Uniunii”, a conchis Corlatean.

Un festival folcloric cu genericul „Maini intinse peste Prut” a avut loc in satul Todiresti, raionul Ungheni. Festivalul, finantat de Uniunea Europeana prin Programul de vecinatate Romania-Moldova 2004-2006, a avut loc in cadrul unui proiect cu acelasi generic, implementat de Consiliul local Solesti, judetul Vaslui, in parteneriat cu Sectia cultura Ungheni, informeaza DECA-press.
Initiatorul estivalului este Mihai Cornea, inspector superior la Directia Judeteana Cultura Vaslui, sef al sectiei cultura Ungheni in anii ’90. „M-am gandit sa iau legatura cu fostii mei colegi, caci am lucrat in raionul Ungheni peste 30 de ani. Cunosc bine caminele culturale, cunosc formatiile de aici”, a spus Cornea.
Potrivit dansului, ceea ce s-a intamplat la Todiresti este un prim pas pentru o colaborare mai ampla. „De obicei, Vasluiul facea parteneriate cu Hancestiul, cu Leova. Acum a ajuns si la Ungheni”.
In toamna, formatiile folclorice „Tudoritele” si „Dragaica” din raionul Ungheni se vor deplasa, in scopuri culturale, in judetul Vaslui.

Banca Europeana de Dezvoltare a Consiliului Europei (BDCE) va acorda Republicii Moldova un imprumut in valoare de 9 mln. euro, transmite Agentia DECA-press.
Acesti bani urmeaza sa fie utilizati pentru finantarea partiala a reconstructiei si renovarii Spitalului Clinic Republican, in cadrul proiectului Servicii de Sanatate si Asistenta Sociala, implementat de Ministerul Sanatatii.
Creditul de 9 mln. euro va fi acordat in mai multe transe, pe parcursul anilor 2008-2011. Pentru fiecare transa, perioada de rambursare va fi pana la 20 ani din data debursarii, inclusiv o perioada de gratie de 5 ani.

Republica Moldova si UE au semnat, miercuri, acordul de finantare al Planului National de Actiuni 2007, fapt ce va permite tarii noastre sa beneficieze de 40 de milioane de Euro. Asistenta este parte a Instrumentului de Parteneriat si Vecinatate Europeana, program ce substituie TACIS, transmite DECA-press.
Noul instrument este mai avansat decat cel precedent si va permite o mai buna directionare a asistentei externe in conformitate cu prioritatile nationale, va reduce costurile si perioada de distribuire a asistentei externe, sustin oficialii europeni.
Unul din programele Planului National de Actiuni 2007, in valoare de 21 milioane de Euro, va sustine autoritatile moldovene sa implementeze reforme sociale, dar si in domeniul achizitiilor publice si a managementului finantelor. Un alt program, in valoare de 11 milioane de Euro, se refera la dotarea cu echipament special a vamesilor si granicerilor, precum si crearea sistemelor de stocare si transmitere a informatiei in ceea ce priveste situatia in zona de frontiera.
Alte doua milioane de Euro vor fi oferite sub forma de granturi reprezentantilor societatii civile din regiunea din stanga Nistrului, care se arata dispusa sa colaboreze cu societatea civila de pe malul drept al Nistrului. In acest sens vor fi sustinute proiecte de imbunatatire a accesului la informatie, activitati educationale in ceea ce priveste protectia mediului, drepturile omului si drepturile la proprietatea intelectuala.
Potrivit documentului, suma de sase milioane de Euro urmeaza sa fie oferita pentru schimb de practici cu institutiile din UE in ceea ce priveste elaborarea si implementarea politicilor in domeniul justitiei, agriculturii si protectia concurentei.

In ultimul timp in mass-media din Moldova problematica securitatii nationale obtine o rezonanta din ce in ce mai mare. Tot mai multi cercetatori, comentatori si politicieni incearca sa raspunda la intrebarea: este sau nu fezabil statutul de neutralitate al Republicii Moldova? Referitor la aceasta intrebare si-a precizat pozitia si Presedintele statului.
Intr-un stat democratic, atit argumentele pro-NATO, cit si argumentele anti-NATO au dreptul la viata. Ceea ce este comun insa adeptilor acestor doua curente este faptul ca ambele recunosc Alianta Nord-Atlantica drept principala organizatie politico-militara si de securitate din acest areal geografic. Altfel spus, in prezent nu exista o alternativa viabila de asigurare a securitatii in afara aderarii sau a colaborarii cu NATO. Indiferent care ar fi procentul celor care sustin si a celor care se opun aderarii Moldovei la NATO, problema se reduce de fapt la lipsa unor strategii coerente de politica externa si securitate nationala. Cu toate acestea, procentul celor ce sustin aderarea Moldovei la NATO este mai mare la noi decat in Ucraina si aproximativ egal cu cel existent in momentul declansarii procesului de integrare euro-atlantica in Slovenia sau alte state.
Prin aceasta analiza nu voi incerca sa conving pe nimeni despre necesitatea aderarii la NATO. As dori insa sa fac o delimitare intre argumentele si pseudo-argumentele invocate de unii comentatori.
Principalul argument al celora ce se opun aderarii in perspectiva a Republicii Moldova la NATO se rezuma la imposibilitatea reglementarii diferendului transnistrian. Cu alte cuvine, conducerea a stabilit drept prioritatea nr.1 reintegrarea teritoriala, subordonind acesteia vectorul politicii externe si conceptia nationala de securitate. In acest sens, Presedintele Voronin afirma in ziarul Der Standard: «Avind in vedere situatia geopolitica in care se afla Moldova, toti constientizeaza faptul ca cel mai bine noua ne convine neutralitatea. Si, in primul rind, in legatura cu problema transnistriana.
Or, acest argument si-a demonstrat deja ineficacitatea, Federatia Rusa ramanad a fi singurul stat care nu recunoaste si nu respecta neutralitatea Moldovei, stipulata inca in 1994 prin articolul 11 al Constitutiei. Sa admitem ca de dragul neutralitatii, Moscova va accepta totusi sa-si retraga fortele sale militare din Transnistria, cerand elitei separatiste de la Tiraspol sa accepte reunificarea cu partea dreapta a Nistrului. Va fi acesta un stat viabil? In toti acesti ani, in stanga Nistrului a crescut si s-a format in spiritul propagandei MGB-ului de la Tiraspol o generatie ostila ideii de convietuire in cadrul Moldovei, refractara procesului de integrare europeana, democratiei, drepturilor omului si libertatii.
Astfel, din punct de vedere politic, economic, educational, mediatic, etc. regiunea transnistriana este puternic dependenta de Rusia. Tinerii transnistreni isi vad viitorul impreuna cu Rusia, in timp ce parintii acestora muncesc in prezent in calitate de cetateni rusi in diferite regiuni ale Rusiei. In aceste conditii, intrebarea este cum intentioneaza sa asigure conducerea Moldovei reunificate integrarea practica a acestei regiuni? Din cele cinci grupuri de lucru, convenite la intalnirea Voronin-Smirnov s-au reunit doar trei, care insa nu au putut adopta nici un proiect comun concret pana in prezent. Cat timp teritoriul controlat de Chisinau nu va fi destul de atractiv din punct de vedere politic si economic, elitele din regiunea transnistriana vor cauta sa mentina relatii directe cu Moscova, Kievul, Brussel-ul, etc.
Or, pentru a deveni atractiva, Republica Moldova trebuie sa devina prospera, stabila si predictibila. Aceste obiective nu pot fi atinse fara o asociere la Uniunea Europeana si aprofundarea cooperarii cu NATO.
Am ajuns astfel la cel de-al doilea argument vehiculat frecvent in Moldova: aderarea Moldovei la UE nu este conditionata de aderarea la NATO. Cei care sustin acest lucru au in fond dreptate. Nu exista nici un Tratat european, ce ar stipula aceasta obligativitate. Totusi, cei care au citit vreodata articolul 5 al Tratatului de la Washington inteleg foarte bine ca prin acesta Alianta si-a stabilit foarte clar aria sa de responsabilitate – asigurarea securitatii europene si a arealului Atlanticului de Nord. Astfel, statele Uniunii Europene, membri NATO sau neutre, considera Alianta Nord-Atlantica drept garantul securitatii lor. Indiferent daca participa sau nu in structurile politico-militare ale Aliantei, statele europene contribuie in mod individual si colectiv la mentinerea pacii si securitatii in lume. Printre acestea, unele state neutre precum: Austria, Finlanda, Suedia s.a. au bugete militare mult mai mari decat multe state-membre NATO. Respectiv, acestea participa activ in misiuni de mentinere a pacii in majoritatea focarelor de conflict sau in misiuni de stabilizare post-conflict, sub comanda NATO sau a UE, fara a considera neutralitatea lor drept obstacol.
Mai mult, odata cu integrarea Uniunii Europei Occidentale in UE si a dezvoltarii Politicii Europene de Securitate si Aparare, Uniunea Europeana insasi este pe punctul de a deveni o organizatie politico-economica, de securitate si aparare. Prin intermediul Comitetului sau Militar, Celulei de Planificare, Grupului Vest-European de Armamente, Centrului Situational, precum si prin crearea fortelor multinationale europene - EUROCORP (Corpul European), EUROFOR (Forta Europeana de Uscat), EUROMARFOR (Forta Maritima Europeana), Grupul aerian European, Divizia Centrala Multinationala s.a. Uniunea Europeana poate indeplini in prezent: misiuni umanitare si de salvare, misiuni de mentinere a pacii si misiuni de gestionare a crizelor si de impunere a pacii.
Fara a avea pretentia de a inlocui NATO, UE isi va putea pune mai eficient in aplicare dimensiunea sa de politica externa, securitate si aparare odata cu intrarea in vigoare a Tratatului de la Lisabona. Misiunile europene de mentinere a pacii si stabilizare post-conflict din Chad, Congo, Bosnia, Albania, Macedonia sau Kosovo reprezinta o marturie clara a functionalitatii dimensiunii de securitate si aparare in cadrul UE. Tratatul din 1992 privind Uniunea Europeana stipuleaza foarte clar ca: „Politica externa si de securitate comuna inglobeaza toate problemele referitoare la securitatea UE, inclusiv stabilirea, in perspectiva, a unei politici de aparare comune, care ar putea conduce, in viitor, la o aparare comuna”. Cu alte cuvinte, UE urmareste sa-si completeze dimensiunile politica si economica cu cele de securitate si aparare.
Daca avem in vedere aceasta traiectorie de dezvoltare pe care UE a parcurs-o din 1992 pana astazi, ar trebui sa conchidem ca procesul de integrare europeana a Moldovei ar contraveni din nou neutralitatii Moldovei. Pentru alte state membre sau aspirante la UE si NATO, nu exista nici o problema deoarece, acestea isi subordoneaza interesului lor strategic interesele conjuncturale.
Conducerea Moldovei considera ca, in prezent, conjunctura politica interna si internationala cere promovarea neutralitatii drept principiu fundamental al politicii externe si de securitate nationala. Presedintele Moldovei afirma in acest sens ca „ar fi gresit (sa credem – n.a.) ca noi putem avea vreo influenta asupra politici europene geostrategice sau asupra lumii. Nu cred ca intrarea noastra in NATO va conduce la o eficientizare vizibila. NATO functioneaza bine si fara Moldova”.
Putem observa in aceasta afirmatie o greseala logica evidenta. Conducerea Moldovei porneste de la premisa ca scopul aderarii Moldovei la NATO ar fi (prin absurd) cresterea eficientei acestei organizatii. In realitate, scopul unei eventuale politici de integrare euro-atlantica ar fi inversul: eficientizarea politicii nationale de asigurare a securitatii, prin implementarea si racordarea la standardele NATO, reforma sectorului de securitate si aparare, obtinerea asistentei financiare, logistice si militare si a unor garantii externe privind frontierele, reintegrarea regiunii transnistrene, retragerea trupelor rusesti din Transnistria si respectiv asigurarea securitatii nationale. Prin urmare, argumentul invocat mai sus se dovedeste a fi la fel de fals ca si primul.
Cel de-al treilea pseudo-argument, pe care il promoveaza promotorii neutralitatii se reduce la compararea Republicii Moldova cu situatia geopolitica si geostrategica a altor state neutre din Europa. Falsitatea acestuia este evidenta, deoarece nici unul din statele neutre din Europa nu se confrunta cu problema secesionismului, a instabilitatii politice, economice si puternicii presiuni rusesti. Amplasarea geopolitica a fiecaruia din cele cinci state-neutre este total diferita, dar cu mult mai avantajoasa celei a Republicii Moldova. Proclamarea neutralitatii lor a avut loc in contexte istorice diferite, urmarind scopuri politice clare si beneficiind de garantii externe pentru realizarea acestora. Nivelul lor de dezvoltare economica si puternica atractivitate investitionala a acestor state se datoreaza prezentei lor UE si in imediata vecinatate a NATO. Acestea nu au dispute teritoriale cu vecinii si nici un astfel de potential intern destabilizator precum tara noastra – ce emana riscuri si amenintari la adresa securitatii regionale.
Din aceste si alte ratiuni politice, economice si sociale, elitele politice din Republica Moldova ar trebui sa constientizeze si sa promoveze cu fermitate vectorul aprofundarii relatiilor Moldovei cu NATO. Lansarea acestora si altor pseudo-argumente de catre unele formatiuni politice proruse din Moldova, precum: PCRM, PSDM sau Ravnopravie contravine interesului national al acestui stat: democratizare, prosperitate si integrare europeana.

Dr. Radu Gorincioi, comentator pe probleme de securitate

Dupa UNIMEDIA

Presedintele Republicii Moldova, Vladimir Voronin, a emis decretul cu privire la instituirea functiei de Secretar al Comisiei Nationale pentru Integrare Europeana, informeaza DECA-press, cu referinta la serviciul de presa al Presedintelui Republicii Moldova.
Potrivit decretului semnat, in articolul 1 din Decretul Presedintelui Republicii Moldova nr. 1663-IV din 16 mai 2008 privind constituirea Comisiei nationale pentru integrare europeana se introduce pozitia de Secretar al Comisiei Nationale pentru Integrare Europeana. In aceasta functie a fost numita Natalia Catrinescu, sef al Directiei de coordonare a politicilor si asistentei externe a Aparatului Guvernului.

Un grup de 40 de tineri din Moldova vor participa in perioada 1-4 iulie la scoala de vara de studii politice de la Strasbourg, Franta, organizata deja al treilea an de catre Consiliul Europei, transmite Agentia DECA-press.
Solicitat de reporterii DECA-press, Viorel Cibotaru, directorul Institutului de Politici Publice, a spus ca, la nivel local, cursul a demarat la 1 ianuarie 2008.
„Pana acum au avut loc trei seminare la care tineri din Moldova, interesati de domeniile politic, social, mass-media si altele, au discutat despre democratie, buna guvernare si perspectiva Moldovei. La 1-4 iulie, toti vor merge la Strasbourg, unde, alaturi de alti tinerii din 16 scoli de studii politice din Europa, vor participa la scoala de vara „Politica, Democratia si buna guvernare”, a mentionat Viorel Cibotaru.
Cibotaru a comunicat ca, la Strasbourg, tinerii vor participa si la un stagiu la Curtea Europeana pentru Drepturile Omului, dar si vor avea numeroase intrevederi cu personalitati marcante. La finele cursurilor din cadrul scoli de vara, toti participantii vor primi diplome de absolvire.

Presedintele Vladimir Voronin a declarat ca R. Moldova nu are de ce sa fie mai modesta decat Ucraina, care va semna cu Uniunea Europena (UE) un document cu titlul „Acord de asociere”, informeaza Agentia DECA-press.
Declaratia a fost lansata, miercuri, in cadrul sedintei Comisiei nationale pentru integrare europeana, unde presedintele Voronin a prezentat continutul viitorului document Moldova – Uniunea Europeana, negocierile pe marginea caruia ar putea demara in scurt timp.
Voronin a spus ca Moldova trebuie sa stie clar ce vrea de la noul acord.
„Documentul trebuie sa contina mai multe aspecte, printre care perspectiva obtinerii din partea Moldovei a calitatii de membru al UE. Nu trebuie sa fie stabilite termenele de aderare la UE, dar perspectiva trebuie sa fie clara”, a precizat el.
Voronin crede ca acordul trebuie sa contina si perspectiva comertului liber profund cu UE.
„Un alt aspect care trebuie sa fie avut in vedere de noul document este regimul liber de vize cu UE, iar ulterior – anularea regimului de vize”, a comunicat presedintele.