Conferință on-line s-a încheiat! La întrebările cititorilor deca.md a răspuns Vitalie Meșter, director executiv, Centrul de Asistență Juridică pentru Persoane cu Dizabilități

0

Conferința on-line s-a încheiat!

În Republica Moldova locuiesc circa 185 de mii de persoane cu dizabilități, dintre care aproximativ 150 de mii de persoane sunt alegători.

Cum este realizat dreptul lor la vot? Care sunt politicile sociale ale statului pentru a asigura persoanele cu dizabilități cu acest drept fundamental? Am discutat despre această problemă cu domnul Vitalie Meșter, director executive la Centrul de Asistență Juridică pentru Persoane cu Dizabilități.

Întâlnirea on-line a avut loc 29 decembrie.

Răspunsurile la întrebări le găsiți mai jos.

Important!
1.Vă invităm să adresați întrebări folosind formularul de la finalul articolului.
2.Pentru a păstra relevanța discutiei, nu vom valida întrebările care nu se referă la temele anunțate sau care constau în atacuri la persoana, precum și comentariile care nu conțin întrebări.

Afanasie L.
De ce persoanele cu dizabilități trebuie să vină și să voteze în incinta secției de votare ?
Și de ce nu este suficient să solicite urna de vot la domiciliu?
Vitalie Meșter
Stimată Anastasia.
De a solicita urna mobilă pentru exercitarea la vot cît și de a exercita dreptul la vot nemijlocit la secția de votare (BSV) sau de a alege un alt mod prin care un cetățean își exercită dreptul său constituțional trebuie să înțelegem cu toții că aceasta este un drept și nu o obligație. Mă refer la dreptul de a alege modul prin care un cetățean dorește să voteze. Din experiența noastră sunt foarte multe persoane cu dizabilități care doresc să iasă din casă și să exercite dreptul său la vot nemijlocit la secția de votare. Nu este corect și cu atât mai mult discriminatoriu, ca persoanele cu dizabilități să aibă o singură opțiune, urna mobilă.
Urna mobilă ar putea fi utilizată în cazuri extreme, cînd o persoană este mobilizată la pat. Atît timp cît noi însuși persoane cu dizabilități vom alege doar această opțiune, urna mobilă, Autoritățile Publice nu vor face nimic pentru ca sediile secțiilor de votare să devină accesibile pentru orice persoană cu orice tip d dizabilitate și nu trebuie să uităm că scrutinele electorale sunt realizate cel puțin o dată la 2 ani dar aceste secții de votare sunt amplasate în instituții publice care prestează servicii cu caracter public pe parcursul întregului an. Și acestea trebuie să fie accesibile inclusiv pentru persoane cu dizabilități. Dar pentru ca aceste persoane să beneficieze în egală măsură cu ceilalți cetățeni aceste instituții publice trebuie să fie accesibile.
Noi, trebuie să fim PRO ACTIVI și schimbarea trebuie să se producă de la NOI.
un alegator
O persoana cu dizabilitati locomotorii ar dori sa vina sa voteze in sectie, dar se confrunta cu o sumedie de probleme de la scara blocului unde locuieste si pana in sectie...
Ati putea, va rog, trece în revista principale probleme cu care se confrunta ele pana a ajunge in fata urnei de vot...
Uneori avem senzatia ca autoritatile nu vad si nu inteleg aceasta...
Multumesc
Vitalie Meșter
Stimate alegător,

Într-adevăr un alegător persoană cu dizabilități de la domiciliu sau locul aflării acestuia până la urna de vot întâmpină multiple bariere care împiedecă exercitare dreptului la vot și aceste bariere le ași putea clasifica în 4 categorii:
1. Bariere fizice (de infrastructură)
2. Bariere de procedură
3. Bariere cu caracter informațional
4. Bariere de atitudine
1. La 1 categorie ași dori să menționez următoarele bariere transport inaccesibil, drumuri și trotuare impracticabile, atît pentru persoane cu dizabilități locomotorii cât și pentru persoane cu dizabilități de vedere. Treceri de pietoni – lipsa pavajului tactil , semafoare neadaptate sonor. Lipsa parcărilor rezervate pentru persoane cu dizabilități în preajma BSV. Existența treptelor , lipsa rampelor adecvate de acces în instituție, uși înguste, existența turnichetelor la intrarea în sediu, Lipsa Sonorului la intrarea în sediul instituției pentru persoane cu dizabilități de vedere, existența treptelor în interiorul sediului. Amplasare secției de votare în demisol sau nivelele superioare , nivelul 2 sau 3. Lipsa grupului sanitar accesibil. Iluminarea insuficientă în interiorul BSV .Lipsa indicatoarelor în culori contrastante pentru direcționare alegătorilor persoane cu dizabilități de vedere și sau de auz spre secția de votare cât și în interiorul acesteia. Și mule altele.

2. La Bariere de procedură ași menționa lipsa prevederilor în legislația națională care ar facilita exercitarea dreptului la vot a persoanelor cu dizabilități în egală măsură cu ceilalți cetățeni (referitor la obținui alternative de exercitare a dreptului la vot de exemplu metoda electronică, prevederi cu privire la plic trafaret , sisteme televizate tip cu circuit închis. lentile, și altele.

O altă barieră de procedură este lipsa informației despre alegători persoane cu dizabilități după tip de dizabilitate fizice, senzoriale (vedere, auz ) de intelect , psihosociale. Lipsa prevederilor care ar obliga autoritățile publice că în cadrul evenimentelor cu caracter public să fie asigurată traducerea în limbajul mimico-gestual. Aici mă refer în mod special la dezbaterile electorale, discursurile publice etc…

3.La bariere cu caracter informațional așa după cum am descris puțin și mai sus informația cu caracter electoral nu este accesibilă pentru alegători persoane cu dizabilități senzoriale.
4. Cu privire la bariere de atitudine. În societate sunt mai multe prejudecăți față de abilitățile persoanelor cu dizabilități cît și față de necesitatea asigurării dreptului persoanelor cu dizabilități de a fi un membru activ al societății cu drepturi și șanse egale.

Cu regret constat că pînă în prezent societatea în marea sa parte consideră că dizabilitatea este o barieră pentru incluziunea socială a persoanelor cu dizabilități cât și depășire acestei bariere ține doar de persona în cauză . Nu sun de acord cu asemenea abordare și susțin cu orice ocazie următorul adevăr: Barierele de incluziune socială a persoanelor cu dizabilități țin în cea mai mare măsură de atitudinea societății față de dizabilitatea persoanei cît și de atitudinea însuși a persoanei cu dizabilități față de dizabilitatea sa. Persoanele cu dizabilități nu trebuie să fie tolerate. Persoanele cu dizabilități trebuie să fie acceptate.
Ion Cojocaru
Dle Meșter, dacă aveți ceva date despre participarea persoanelor cu dizabilități la alegeri: număr pe persane care au participat la alegeri în incinta secțiilor de votare (1) și la domiciliu, cu urna mobilă (2)?
Vitalie Meșter
Stimate Domule Ion Cojocaru

DE asemenea date nu dispune nici CEC-ul, aceast autoritate ar putea să vă ofere doar informație despre numărul alegătorilor care au votat cu urna mobilă dar aceștia nu neapărat sunt doar persoane cu dizabilități, pot fi oricine .
Maria Mocanu (Chișinău)
Ce ar trebui să facem pentru ca persoanele cu dizabilități să fie mai active în societate?
Vitalie Meșter
Stimată Doamna Maria Mocanu
Nu știu dacă am o soluție aplicabilă pentru orice situație, dar ași încuraja pe fiecare dintre noi să convingem persoanele cu dizabilități pe care le cunoaștem să iasă la vot pentru că este important ca fiecare dintre noi să-și exercite drepturile sale electorale cel puțin pentru faptul că dacă nu vor fi validate alegerile în legătură cu participarea unui număr suficient de alegători la scrutin, vor avea loc alegeri repetate, dar acesta ar însemna costuri în plus, ce ar însemna imposibilitatea de a dezvolta anumite reforme sociale, majorări de pensii alocații îndemnizații etc..
Fiecare dintre noi ar trebui să sesizeze autoritățile publice despre lipsa condițiilor de accesibilitate . Pentru că lipsa acestor condiții nu afectează doar persoanele cu dizabilități dar și pe oricine dintre noi (părinți cu copii în cărucior, persoane vârstnice, etc., ) noi mai des trebuie să aducem aminte Autorităților publice că ei sunt angajații noștri cel puțin din 2 motive . 1. Noi i-am ales. 2. Noi le achităm salarii din contribuția noastră la fondurile de asigurări sociale și cele medicale. Șu alte taxe și impozite..
Viorel Zaporojan - RADIOVISION
cît e de posibilă acționarea în instanță a CEC-ului pentru neasigurarea exercitării a dreptului la vot de către persoanele cu dizabilități?(accesul la secțiile de votare)
Vitalie Meșter
Stimate domnule Zaporojan
CEC-ul ca și orice autoritate publică poate fi acționată în instanță de judecată . Însă recunosc că nu este simplu cel puțin din 3 motive.
1. Termenii (mă refer la perioada în care poate fi depusă o contestație și examinarea acesteia de către instanță . cu toții știm că scrutinul electoral este de scurtă durată).

2. Responsabilii pentru neasigurarea exercitării dreptului la vot trebuie să fie nu doar CEC-ul dar după caz și Autoritatea publică căruia îi aparține imobilul, deoarece conform Regulamentului CEC cu privire la asigurarea accesibilități Persoanelor cu Dizabilități la procesele electorale CEC-ul trebuie să creeze secțiile de votare în localuri accesibile. La rândul său aceste localuri accesibile trebuie puse la dispoziția CEC-ului de către autoritatea publică.

3. Un alt motiv foarte important în opinia mea este că pînă în prezent nu au existat precedente deoarece persoanele cu dizabilități pînă în ultima vreme au fost mai mult pasive în revendicarea drepturilor sale electorale, dar presupun că pentru alegerile din 2018 deja societatea civilă și în mod special persoanele cu dizabilități vor fi mai pro-activi și astfel de precedente vor fi create. Ceia ce va provoca asigurarea dreptului persoanelor cu dizabilități la procesele electorale inclusiv prin impunerea acestora de către instanța de judecată.
M.
Cum ar putea fi responsabilizate autoritatile publice locale sa amenajeze sectiile de votare in localuri accesibile?
Vitalie Meșter
Prin mobilizarea persoanelor cu dizabilități din localitatea respective prin semnarea unei petiții comune cu privire la accesibilizarea instituțiilor publice din localitatea respectivă. și acesta trebuie de făcut înainte de scrutinul electoral. Pentru ca procesul inclusiv cel judiciar durează ceva în timp și accesibilizarea să se reușească până la scrutin. În consecință crearea secțiilor de votare într-o instituție publică accesibilă va deveni o simplă formalitate. Deoarece toate instituțiile publice din localitate vor fi accesibilizate din timp.
Aurel Vlaicu
Ce înseamna „secție accesibilă” și ce înseamnă „design universal”?
Vitalie Meșter
Stimate domnule Aurel.

O secție accesibilă, propriu zis ar trebui să facă parte din acest design universal în conformitate cu care infrastructura, procedurile, tot mediul care ne înconjoară este unul prietenos pentru fiecare dintre noi în egală măsură. Atunci când se proiectează de exemplu un obiect de menire socială nu trebuie să se țină cont doar de necesitățile unui anumit grup social sau anumite grupuri , acesta trebuie să corespundă necesităților oricărei persoane care va putea beneficia de servicii accesibile oferite de această instituție. Indiferent de faptul că este persoană cu dizabilitate locomotoare , senzorială, intelectuală sau psihosocială , părinți cu copii în cărucior, persoane în etate, femei gravide persoane cu obezitate sporită.etc
Ion
Domnule Mester, sunt 6 ani de cand Moldova a ratificat Conventia ONu privind depturile persoanelor cu dizabilități ...
Punctați, vă rog domeniile (cu referire la drepturile politice) în care autoritățile au avansat, și acțiunile în care sunt corigente....
Merci
Vitalie Meșter
Stimate domnule Ion,

După cum cunoaștem Drepturile politice și civile fac parte din acea categorie de drepturi care sunt aplicabile imediat odată cu aderarea Statului la un anumit Tratat Internațional. Cu regret constat că pe parcursul acestor 6 ani de zile statul nu a înregistrat careva progrese semnificative cu privire la asigurarea respectării drepturilor politice pentru persoane cu dizabilități, în mod special mă refer la art. 13 al Codului Electoral al RM conform căruia pînă în prezent persoanele cu dizabilități declarate incapabile sunt lipsiți de drepturile sale electorale. Codul Electoral oferă doar 2 obținui de a exercita dreptul la vor a persoanelor cu dizabilități ca și metodă alternativă:- 1. Urna mobilă, 2. Cu ajutorul unui însoțitor persoană de încredere.
Legea cu privire la Asociațiile Obștești nu permite exercitarea dreptului de conducător a unei asociații de către o persoană declarată incapabilă, nici nu permite acordarea calității de membru al Asociației Obștești și multe altele.
Noi sigur că cu toții avem drepturi, inclusiv cele politice, însă Statul, pentru exercitarea acestor drepturi de către o persoană cu dizabilități în egală măsură cu ceilalți membri ai societății trebuie să dezvolte anumite politici care ar facilita participarea persoanelor cu dizabilități la viața politică și publică.
Liudmila Artemi
Ce se face in tara cu scolile speciale pentru copii cu dizabilitati auditive, se inchid? Comunitatea surzilor face un apel catre Ministerul Educatiei, dar - nimic!
Vitalie Meșter
Stimată doamna Ludmila,
Sunt de acord suntem în fața unui dezastru. Școlile specializate se închid pedagogii din școlile de cultură generală nu dispun de o pregătire adecvată etc..
Personal sunt de părerea că părinții nu trebuie să fie obligați să ducă copii la școli specializate doar din motivul că școlile din localitatea din care fac parte nu sunt accesibile. Este o tragedie atît pentru un copil cât și pentru un părinte când un copil este impus să plece din sânul familiei, de exemplu din raionul Cahul să plece la școala specializată pentru copii cu vedere slabă situată la Bălți.. este mult de vorbit la acest capitol ca și consecință pentru copil și pentru părinte ..
Cât și nu este corect ca părintele să fie impus să ducă copilul la școala de cultură generală care nu oferă condiții adecvate conform necesităților educaționale a copilului dor ca motiv că se închid școlile specializate. Părintele trebuie să fie în drept să aleagă la ce școală poate merge copilul său. Indiferent care ar fi decizia părintelui copilului trebuie să-i fie asigurate condiții adecvate atît conform necesităților educaționale a copilului cît și conform condițiilor de accesibilitate necesare pentru acest copil, ținând-se cont de respectarea demnității umane și de asigurarea autonomiei personale.

Comentarii

replice

Share.

Comments are closed.