Discuție online cu Alla Bargan, interpret în limbajul mimico-gestual

Discuția on-line s-a încheiat!

Alla Bargan are o meserie foarte rar întâlnită în Republica Moldova. Ea este una din cei 17 interpreți în limbajul mimico-gestual din R. Moldova

Discutăm online cu Alla Bargan cum e să practici această meserie în Republica Moldova, despre comunitatea persoanelor cu dizabilități de auz din republică și despre problemele cu care ei se confruntă.

Discuția on-line s-a încheiat! Vă invităm să citiți răspunsurile invitatei mai jos.

Această conferință s-a desfășurat în cadrul proiectului „Advocacy pentru incluziunea socială a persoanelor cu dizabilități de auz”, implementat de Alianța IFONET, în parteneriat cu Asociația Surzilor din Republica Moldova, cu suportul financiar al Ambasadei Finlandei la București.

Elena
Dna Alla, unde ați învățat limbajul mimico-gestual și cît timp a fost nevoie pentru aceasta?
Alla Bargan
Eu am învățat limbajul mimico-gestual comunicând cu persoane cu deficiențe de auz. Inițial din curiozitate, pe urma cu scop de a ajuta în comunicare aceste persoane. Nu pot spune cu exactitate cât timp, dar știu precis că este nevoie de comunicare permanentă pentru că este limbă vie și se dezvoltă. Cred este posibil că în timp de 2-3 ani să înveți limbajul și să ajungi la un nivel destul de bun.
Victor
Vineri, 21 iulie 2017, Consiliul Coordonator al Audiovizualului a aprobat decizia „Cu privire la accesul persoanelor cu deficiențe de auz și văz la serviciile de programe”. După părerea dvs., ce importanță are această decizie pentru comunitatea persoanelor cu dizabilități de auz din Republica Moldova? Dar pentru meseria de interpret în limbajul mimico-gestual?
Alla Bargan
Extrem de importantă!!!
Știu foarte bine cât de mult s-a promovat idea și s-a muncit la acest capitol. Este foarte important pentru accesul la informație al persoanelor cu dizabilități de auz. Vă propun un simplu experiment - încercați să astupați urechile privind la buletinul de știri și să întelegeți sensul. Pur și simplu încercați… Veți afla răspunsul cu siguranța.

Persoanele cu dizabilități au fost mulți ani marginalizate, iar noile prevederi din decizia CCA au scop de a le integra în societate

Eu primesc în fiecare zi mesaje de recunoștință pentru meseria mea și știu că sunt apreciată.
Tatiana
Care este statutul intrepretului în limbajul mimico-gestual în Republica Moldova? Dar peste hotare?
Alla Bargan
Peste tot în lume interpretul realizează activităţi de transmitere şi primire de informaţii în limbaj mimico-gestual, în scopul susţinerii unor bune activităţi, oriunde acesta este solicitat. Asistă accesul persoanei cu deficienţe de auz la informaţii şi exercitarea tuturor rolurilor sociale pe care le au ceilalţi, asigurând astfel evitarea izolării, marginalizării sociale.

În Republica Moldova pe lângă funcții profesionale, noi ne confruntăm cu rezultatul multor ani de izolare – vulnerabilitatea și analfabetismul persoanelor cu dizabilități auditive, care nu știu unde sau la cine apelează pentru rezolvarea unor probleme sau perfectarea unor acte. Aici intervenim noi și analizând situația, din spusele apelanților, cautăm calea pentru rezolvare. Adesea suntem martorii unor discriminări sau situații inadmisibile la care eu personal nu pot rămâne indiferentă și incerc să reabilitez persoana.
Vitalie
Limbajul mimico-gestual versus limbajul semnelor...
În Republica Moldova este utilizată sintagma „limbajul mimico-gestual”, iar peste tot în lumea bună - „limbajul semnelor”... Ați putea elucida acest mister?
Mulțumesc
Alla Bargan
Sunt sinonime. În Republica Moldova și România se folosește sintagma „limbajul mimico-gestual”, în Europa - „limbajul semnelor”. În Rusia, Ucraina - „limbajul gesturilor”. Indiferent ce denumire are, vorbim despre una și aceiași limbă.
Natalia
17 interpreți la o comunitate de circa 5.000 de persoane cu dizabilități de auz...
1 interpret la 295 de persoane cu dizabilități...
Din punctul dvs. de vedere, cum am putea accesibiliza acest serviciul pentru un număr cât mai mare de persoane?
Alla Bargan
La moment serviciile de pregătire profesională și de interpretare în limbajul mimico-gestual prestează doar Asociația Surzilor din RM. Eu socot, că la moment țara noastră are nevoie de un centru special pentru instruire și pregătire specialiștilor în domeniu, un salariu decent pentru interpreți și baza legislativă funcțională.

Totodată cred că accesul la serviciile de interpretare mimico-gestuale ar crește esențial dacă conducerea statului s-ar implica în dezvoltarea unui serviciu de interpretare on-line, a unui centru pe baza digitală. În lipsa resurselor umane noi deja practicăm convorbirile on-line, doar că, cu regret, nu toate persoanele cu dizabiliți auditive dispun de acces la tehnologiile performante.
Svetlana
Cititul pe buze, comunicarea în scris, utilizarea aparatului auditiv, utilizarea amplificatoarelor, aparatul Cohlear etc ... sunt tehnici de comunicare cu persoanele cu dizabilități de auz. Se pare însă că aceste persoane preferă preferențial limbajul semnelor. Ați putea să explicați, vă rog, de ce? Merci
Alla Bargan
Răspunsul este foarte simplu – persoanele cu dizabilități de auz preferă limbajul semnelor deoarece este limba lor materna. Plecând în strainătate și cunoscând limba străină de ce noi acasă cu ai noștri vorbim limba noastră? Fiecare om dorește comoditate și accesibilitate. De ce ar trebui persoana cu deficiențe de auz să fie forțată să înțeleagă ce i se comunică verbal, dacă ar putea să primească informația accesibilă și clară transmisă într-un limbaj pe care îl practică? Libertatea de exprimare este un drept fundamental al omului...
Mihail
În ultimii ani observăm o tendință de „direcționare mutuală” a copiilor cu dizabilități de auz în instituțiile de cultură generală. Este OK, de aici ar trebui să fie pusă baza incluziunii lor sociale. Întrebarea este dacă aceste instituții sunt pregătite acum să ofere o perspectivă mai bună de incluziune educațională, decît școlile speciale cu caracter special? Posibil, în goana de realizare a unor indicatori în procesul de „dizinstituționalizare” s-a trecut peste o etapă premergătoare - pregătirea pedagogilor și a cadrelor didactice de sprijin... Dvs. comunicați cu părinții și copiii cu dizabilități de auz, care este opinia lor din prima sursă?
Alla Bargan
Din punctul meu de vedere instituțiile de învățământ general absolut nu sunt pregătite să preia acești copilași din școlile specializate. Despre ce fel de pregătire putem vorbi, dacă la moment sunt doar câțiva specialiști cu studii în domeniu? Cum poți să predai limba engleză neștiind-o? Cum ai putea să explici tema lecțiilor copiilor care nu aud fără să poți comunica cu ei? Sau iarăși lasăm ca ei să se chinuie să citească pe buze? Cum credeți care va fi rezultatul? Eu cunosc personal persoane care au frecventat școli de cultura generală, care știu alfabetul, dar nu înțeleg practic nimic din aceia ce citesc. Poftim rezultatul.

Sunt de acord cu incluziunea socială, doar să nu uităm și de pregătirea cadrelor didactice, pregătirea părinților, care nu vor să studieze limbajul mimico-gestual, nici nu mai știu din ce considerente. Apropo, eu am început să învăț limbajul mimico-gestual după vârsta de 20 ani pentru a comunica cu socrii mei, care nu aud. Până atunci nici nu-mi imaginam despre existența acestuia. Nu înțeleg așa părinți, care nu fac absolut nimic pentru exclude barierele de comunicare cu copiii săi.
Sanda
Peste hotare există și funcționează o instituție foarte interesantă și utilă - Deaf Info Center. Persoana cu dizabilități de auz (din orice punct unde există o conexiune la internet, smartphone ...) apelează un operator al centrului care-l interconectează cu medicul, angajatorul, serviciul de urgență etc. și facilitează procesul lor de comunicare și întelegere reciprocă. Cum credeți, ce perspective sunt să dezvoltăm un astfel de serviciu și în Republica Moldova?
Alla Bargan
Tocmai despre acest model de centru am scris mai sus. Este foarte binevenit și sper că autoritățile se vor implica la elaborarea unui astfel de proiect și crearea Deaf Info Center, pentru că este vital pentru comunitatea persoanelor cu deficiențe de auz.
Anton
Cu siguranță ați realizat sute și sute de translări mimico-gestuale... Și în spatele fiecărei dintre ele este o persoană cu dizabilități de auz, o problemă... Care este (sunt) cea mai emoționantă traducere pe care v-o amintiți și ați putea s-o împărtășiți?
Alla Bargan
Cea mai emoționantă traducere pentru mine a fost și este cântecul gestual. Odată văzândul l-am îndrăgit pentru toată viața. Îl interpretez practic la toate evenimentele cu participarea persoanelor cu deficiențe de auz la Asociația Surzilor din Republica Moldova sau la diferite festivități, cum ar fi nunta sau jubilee. Este vorba nu doar de trăducere cuvintelor, dar și de redarea sentimentelor și dacă vreți a melodiei în limbajul mimico-gestual.
E.
Bună ziua. Sunt din Giurgiulești. Cum aș putea apela la serviciile unui interpret în limbajul mimico-gestual?
Mulțumesc.
Alla Bargan
Pe site-ul Ministerului Justiției este afișată lista interpreților cu datele de contact. Sau puteți apela Asociația Surzilor din Republica Moldova - http://as.md/wp-content/uploads/2017/02/Interpreti-lecentiati.pdf.
Viorica
Unde aș putea urma cursuri în limbajul mimico-gestual și în ce condiții?
Alla Bargan
Cursurile periodic sunt organizate de Asociația Surzilor din Republica Moldova, cu ajutorul diferitor ONG-uri sau organizații donatoare. Puteți vizita www.as.md unde este afișată informația actualizată despre desfășurare cursuriror.
Ion
Interesant, există vre-o biserică creștin-ortodoxă unde poate fi urmărită slujba în limbajul mimico-gestual?
Alla Bargan
Da există! Biserică unde se practică traducerea slujbei în limbajul mimico-gestual este păstorită de părintele Viorel Cojocaru din Chișinău. Îl puteți contacta pe Facebook și obține mai multe detalii.

Comentarii

replice