Întâlnire online cu Anghelina Chiaburu, Doctor în medicina, conferențiar universitar

Întâlnirea online s-a încheiat!

În perioada 19-25 septembrie, în întreaga lume, inclusiv în Republica Moldova, sunt marcate Zilele Persoanelor cu Dizabilități Auditive.

Cum să înțelegem mai bine problema surdității? Care sunt patologiile care duc la scădere de auz? Cît de important este diagnosticul timpuriu?

Am discutat online despre dizabilitatea de auz, din perspectivă medicală, cu doamna Anghelina Chiaburu, Doctor în medicina, conferențiar universitar, medic ORL-audiolog, şefa Centrului Republican de Audiologie, Protezare Auditivă şi Reabilitare Medico-Pedagogică.

Răspunsurile la întrebări le găsiți mai jos.

Important!
1.Vă invităm să adresați întrebări folosind formularul de la finalul articolului.
2.Pentru a păstra relevanța discuției, nu vom valida întrebările care nu se referă la temele anunțate sau care constau în atacuri la persoana, precum și comentariile care nu conțin întrebări.

Natalia
Cum se realizează screeningul copiilor cu dizabilități de auz?
Anghelina Chiaburu
Screening-ul este examinarea iniţială aplicată ,,în masa”, care constă în folosirea unui ansamblu de procedee şi tehnici de investigaţie a populaţiei în scopul identificării prezumptive a unei boli, anomalii sau a unor factori de risc.

Testele de screening-audiologic nu sunt destinate pentru a diagnostica cu precizie afecţiunea, doar pentru a identifica copiii cu posibile defecte de auz, care ulterior necesită examinare audiologică complexă cu determinarea tacticii de tratament și reabilitare. Metodele folosite în screeningul-audiologic pot fi diferite în dependență de vîrsta populației supusă screeningului cît și posibilitățile tehnice.

Screeningul audiologic la nou-născuți se efectuează prin înregistrarea otoemisiilor acustice (OEA) tranzitorii şi/ori a produselor de distorsiune acustică. Examenul se desfăşoară într-o odaie liniştită, copilul fiind în stare de somn fiziologic ori la necesitate medicamentos. Pentru ca rezultatele examinării OAE să fie veridice testarea se va efectua după o inspecţie otoscopică a urechii. Se introduce sonda în ureche cu alegerea olivei individuale care corespunde marimii conductului auditiv extern al copilului, pentru o bună etanşitate și se înregistrează răspunsul (pozitiv prezența OEA – auz normal; ori negativ-lipsa OEA suspecție la surditate).

În republică primul screening audiologic a fost efectuat în 2000 Proiect susținut de ONG internaționale (examinați copii de vîrstă preșcolară 6 raioane din republică prin metoda audiometriei tonale).

Din 2002 în Centrul Republican de Audiologie protezare auditivă și reabilitare medico-pedagogică se efectuează screeningul copiiilor din grupul de risc susținut din Proiecte internaționale. Din anul 2002 în IMSP IMșiC screeningul nou-născuților prematuri proiect international. În 2012 screeningul-țintă copii de vîrstă școlară 7-8 ani din 4 școli Chișinău (Proiect Moldo-Polonez). În perspectivă este implimentarea screeningului audiologic al nou-născuților din republică.
Gheorghe
Care sunt principalele cauze care pot duce dizabilitatea auditivă?
Anghelina Chiaburu
Surditate de origine genetică cum ar fi:
• Aplazia Michel (1863) – o genopatie cu transmisie autosomală dominantă , în care se constată lipsa completă de dezvoltare a urechii interne,
• Aplazia Mondini (1791) – o genopatie cu transmitere autosomal dominantă în care se dezvoltă numai primul tur (bazal) al cohleei,
• Aplazia Scheibe (1892) – o genopatie cu transmitere autosomal recesivă în care sacula și ductul cohlear sunt hipogenetice,
• Boala Refsum (1946) – în care există retinită pigmentară, ichtioză, polineuropatii, ataxie și surditate,
• Boala Alstrom (1959) – în care există retinită pigmentară, diabet zaharat, obezitate și surditate progresivă,
• Boala Paget sau osteitis deformans, în care există deformări scheletale, degenerarea organului Corti,
• Boala Pendrer – se caracterizează prin hipotirioidie și surditate,
• Sindrom Usher – în care există retinită pigmentară și surditate,
• Sindrom Hurlern (1920) – în care există deformări scheletice, nanism, retardare mentală, hepatosplenomegalie și surditate progresivă,
• Sindrom Waardenburg – distopia cantorum, hiperplazia sprîncenelor, heterocromia parțială ori totală a irisului, irisul, „albastru metalic”, atrofia organului Corti,
• Boala Alport – în care există glomerulonefrită, cataractă, nistagmus și surditate,
• surdităţi autosomdominante,
• surdităţi autosomrecesive,
• surdităţi nonsindromică mitocondrială.


Surditate dobândită (achiziționată) – este surditatea instalată în anumite perioade ale vieții
Cauzele din perioadele prenatale și intranatale care cel mai frecvent aduc la instalarea surdității sunt:
- Boli suportate de către mamă în timpul sarcinii (rubeola, sifilis, toxoplazmoza, citomegalovirus, herpes etc.),
- Intrebuinţarea preparatelor cu efect ototoxic în timpul sarcinii (antibiotice – minoglicozide, diuretice, salicilate etc.)
- Condiţii profesionale nocive ale mamei (intoxicații, radiații, vibrații etc.)
- Comportament adectic (alcoolizm, droguri),
- Naştere patologică,
- Asfixie neonatală severă Apgar < 4 în 5 min.,
- Masa corpului < 1500 gr
- Hiperbilirubinemie
- Prematuritate vârsta de gestaţi < 34 săptămâni

Cauzele surdității dobîndite:
• Boli infecţioase suportate (meningita, rugeola, varicela, parotodita etc.)
• Întrebuinţarea preparatelor cu efect ototoxic (streptomicina, neomicina, gentamicina, kanamicina etc.)
• Traumatismul craniocerebral (comoția cohleară, fistula perilimfatică, ruptura fenestrală),
• traumatismul acustic (împușcături, pitarde),
• Boli metabolice ori autoimune (diabetul, hipoterioidita, sindromul Cogan etc.),
• Inlamatorii (cohlearizarea ca complicație în supurațiile urechii medii),
• Idiopatică ( surditate brusc instalată spasm, embolie, tromboză, hemoragie)
• Tumorală (schwannomul de cohlear și schwannomul de vestibular).
Maria
O persoană cu dizabilități de auz poate auzi foșnetul frunzelor? Dar orchestra? Avionul?
Anghelina Chiaburu
Intensitatea și spectrul frecvențial al foșnetului de frunze, varietatea frevențială, de intensitate și tembru a unei orchestre nu poate fi deslușită de o persoană cu deficiențe de auz (excepție formele ușoare) fără un suport protetic (aparat auditiv).
Margareta
Care este limita normelor urechii auzitoare? Și la ce distanță?
Anghelina Chiaburu
Auz în limitele normei se consideră auz determinat de un prag auditiv cuprins între 0-20 dB.

Pragul auditiv (pragul sonor, pragul audiției) reprezintă cea mai mică intensitate a unui sunet care poate fi percepută de urechea umană. Urechea umană este un filtru acustic și percepe sunete cu intensităţi între 0 şi 140 dB, și frecvențe aproximativ între 16Hz (20 Hz) și 20000 Hz. Cea mai mare sensibilitate a urechii variază în jurul valorii de 1550 Hz.

Oscilațiile cu frecvențe mai mici de 16 Hz (20 Hz ) numite infrasunet și cele cu frecvențe superioare valorii de 20000 numite ultrasunet nu pot fi percepute de urechea umană. Intensitatea sunetului în timpul unei conversaţii obișnuite este aproximativ 40-60 dB. Sunete cu intensităţi mai mari de 140 dB produc o senzaţie dureroasă şi pot determina distrucţii la nivelul organului receptor al auzului. Vocea în șoaptă poate fi percepută pînă la 5-6m, conversația mai mult de 6m.
Corina Vasilcău
Cum se realizează clasificarea dificiențelor de auz?
Anghelina Chiaburu
SURDITATEA (hipoacuzia) pierderea totală sau parţială, uni- sau bilaterală a acuităţii auditive

Potrivit timpului instalării surditatea poate fi clasificată:
• Surditate prelingvală – instalată la copil până la începerea vorbirii,
• Surditate perilingvală – instalată la copil care începe a vorbi, dar încă nu ştie a citi,
• Surditate postlingvală – care apare la copil / adult care ştie deja să vorbească şi să citească.

Clasificarea surdităţii după localizarea leziunii:
• Surditate de transmisie – defect localizat la nivelul urechii externe şi/sau medii.
• Surdiatte de percepţie (senzoroneurală, neurosenzorială) – afecţiuni localizate la nivelul urechii interne sau a n. VIII.
• Surditate tip mixt care implică urchea medie și cea internă.

Clasificarea surdităţii după urechea afectată:
• Unilaterală
• Bilaterală.
Olga S.
Toate persoanele cu surditate poată aparate auditive?
Anghelina Chiaburu
În limbajul cotidian termenul de „proteză auditivă” (aparat auditiv) înseamnă un aparat miniatur, eliberat de audioprotezist și destinat de a restitui audiția la persoanele cu deficiență de auz.

O definiție mai largă adoptată de Comisia Națională de Omologare (Franța) este „aparat de reabilitare auditivă este un dispozitiv activ destinat să amelioreze, corijeze ori să reabiliteze deficințele de auz prin adaptare specifică, apropiată capacităților de percepție și toleranță”.

Sunt considerate indicații pentru protezare auditivă:
• Deficiență de auz la ambele urechi de 35-40 dB și mai mult pe intervalul frecvenților zonei vorbirii 500 Hz-2000Hz (după K.Bergher).
• În cazurile epuizării procedeelor terapeutice (medicamentos, chirurgical) de vindecare a afecținii ce a adus la scăderea auzului.

Contraindicațiile către protezarea auditivă sunt:
• Afecțiunile inflamatorii ale urechii (în cazurile de protezare aeriană),
• Insuficiența cardiovasclară severă, (perioada de 3 luni după infarct miocardic),
• Ictus cerebral (perioada acută),
• Surditate idiopatică brusc instalată,
• Tumorile cerebrale benigne, maligne,
• Ateroscleroza cerebrală avansată,
• Fenomenul Tulio – apariția vertijului la acțiunea zgomotului,
• Tulburări psihice grave.
Vasile Munteanu
Auzul poate fi restabilit?
Anghelina Chiaburu
Pierderea auzului se caracterizeaza prin scaderea brusca sau progresiva a perceptiei sunetelor. In functie de cauza, pierderea auzului poate varia ca severitate de la forma ușoară până la severă și poate fi reversibilă, temporară sau permanentă.

Restabilirea auzului (în cazurile de surditate dobîndită!) depinde de mai mulți factori cum ar fi:
- Cauzele care au adus la surditate,
- Nivelul leziunei,
- Timpul instalării,
- Diagnosticul timpuriu și corect,
- Tratamentul adecvat.
Cînd sunt respectate aceste deziderate șansele de restabilire a auzului sunt maximale.
Alexandru
Care sunt primele simptome ale surdității? Dacă am suspiciuni, la cine mă adresez în primul rînd? Cine sunt în grupul de risc?
Anghelina Chiaburu
In functie de cauza, pierderea auzului poate fi temporara sau permanenta, putand varia ca intensitate de la forma cea mai ușoară până la cea mai severă. Pierderea progresiva a auzului se afla pe locul 3 în topul afecțiunilor cronice prezente la vârstnici, ea afectând până la 40% dintre persoanele cu vârsta peste 65 de ani și până la 80% dintre persoanele cu vârsta peste 85 de ani. În cazul în care se pierde auzul, persoana în cauză poate să nu fie conștientă de acest fapt, în special atunci când auzul diminua treptat.

Membrii familiei sau prietenii pot fi primii care observă acest lucru. De exemplu, aceștia observă că persoana care are auzul diminuat, are dificultăți în a înțelege ceea ce discută cei din jurul lor, în special atunci când vorbesc mai multe persoane în același timp sau dacă există un zgomot suplimentar în fundal. Pierderea auzului afectează, de asemenea, activitatea zilnică a persoanei, precum și siguranța ei. Deficiența de auz poate cauza retragerea persoanei respective, chiar apariția depresiei și pierderea independenței, deoarece scade interacțiunea socială cu alte persoane.

Simptomele surdității sunt:
• Estomparea (reducerea) auzului;
• Dificultatea de a auzi ce se vorbește în jur, mai ales dacă pe fundal mai sunt prezente și alte zgomote;
• Ascultarea radioului sau televizorului la un sonor mai ridicat decât în trecut;
• Evitarea purtării unei conversații, persoana cu dificultăți în auz evită tot mai mult socializarea.
Alte simptome mai sunt: tinitusul (diverse zgomote in urechi), acufete, vertij etc.

Dacă aveți simptoame care ar defini o deficiență de auz Vă adresați medicului ORL-audiolog, care va efectua un examen audiologic și va determina tactica ulterioară!

Surditatea se diagnostichează în urma unui consult medical complet.
Luminița Rusnac
Există statistici medicale vis-a-vis de numărul de persoane cu dizabilități de auz în Republica Moldova? (din care copii, conform estimărilor dvs.)
Anghelina Chiaburu
Incidenţa handicapului dat, conform datelor literaturii mondiale, rămâne a fi destul de frecventă. În ţările industrial dezvoltate, este acceptată părerea că 1 copil la 1000 este afectat de surditate la naştere şi 1 la 1000 în primii ani de viaţă. Conform datelor statistice furnizate de National Institute of Deafness and other Communications Disorders (NIDCD) surditatea se întîlneşte în 1-3 cazuri la 1000 nou-născuţi sănătoşi şi în 2-4 cazuri la 100 nou-născuţi internaţi în secţiile de Terapie Intensivă Neonatală.

În Republica Moldova, la Centrul de Audiologie protezare auditivă și reabilitare medico-pedagogică sunt monitorizați peste 1400 copii cu diferite forme ale surdității, vîrsta acestora fiind cuprinsă între 0-18ani.
Ion Antif
Exista vre-un program national in Moldova de reabilitare/ajutorare a persoanelor cu dificiente de auz?
Anghelina Chiaburu
În republică protezarea auditivă până nu demult se făcea din diferite Proiecte internaționale susținute de Asociația Medicilor Pediatri din Franța, colegilor de la Ampliphon Elveția, Ambasada Franței în Republica Moldova etc.

Din anul 2006 în Republica Moldova funcționează ,,Programul național de asigurare gratuită cu aparate auditive a persoanelor cu deficiențe de auz”, susținut de către Ministerul Sănătății. În baza licitației anual se achiziționează aparate auditive digitale, repartizarea aparatelor auditive se efectuează în conformitate cu Regulamentul de protezare auditivă.
Georgeta Lupașcu
Dacă ați avea puterea de decizie și resursele necesare disponibilie, care ar fi 2-3 practici măsuri pe care ați dori să le implementați în beneficiul persoanelor cu deficiențe de auz?
Anghelina Chiaburu
1. Implimentarea unui acord (fiabil!) de colaborare intersectorială între Ministerul Educației, Ministerul Sănătății, Ministerul Muncii, ONG vis-a-vis de problema copiilor cu surditate, care ar defini rolul și obligațiunile fiecărui actor implicat în problema dată.
2. Pregătirea și implimentarea uni model bine chibzuit și adaptat sistuației reale din republică pentru incluziunea copiilor cu deficiențe de auz.
3. Pregătirea CADRELOR și crearea echipelor multidisciplinare, după modele Europene.
Anton
Care sunt primele 3 lucruri pe care ar trebui să le fac pentru a-mi proteja copiii și a le asigura o sănătate auditivă?
Care sunt primele 3 lucruri urgente pe care ar trebui să le facă autoritățile pentru a ameliora situația medicală a persoanelor cu deficiențe de auz?
Vă mulțumesc.
Anghelina Chiaburu
O sănătate auditivă ar fi definită de următoarele:
- Mod sănătos de viață (eviterea facorilor cu risc sporit față de surditate enumerați anterior). Copilul de mic trebuie educat să fie griguliu față de simțul auzului care este foarte fragil și deseori nu poate fi restabilit,
- Monitorizarea stării auzului și a vorbirii la copil,
- Adresarea timpurie la specialist, chiar din primele simptome ori bănuieli a unei deficiențe de auz.
-
În primul rînd, ar trebui să fie luate măsuri cu poluarea auditivă (zgomotul rutier, industrial, gălăgia din parcuri, localuri etc.), să se respecte standardele internaționale făță de nivelul de zgomot și, evident, cele 3 măsuri enumărate în întrebarea precedentă.

Comentarii

replice