La întrebările cititorilor deca.md a răspuns Cornelia Bodorin, Doctor în psihologie

În Moldova există instituții specializate pentru dizabilitați grave de auz - Grădinița 167 pentru copii surzi și deficiențe multiple, Școala specială nr.12 pentru copiii hipoacuzici și cu surditate tardiva (Chișinău), Școala-internat specială pentru copii hipoacuzici din Hîrbovăț ș.a., unde copiii pot beneficia de asistență profesională, mai cu seamă la primele etape.

Ca urmare a politicilor de incluziune implementate în sistemul educaţional din Republica Moldova, în perioada 2013-2014, 3.500 de elevi cu CES studiau în 400 de instituţii generale de învăţământ; 2.920 de copii au fost instruiţi în baza Planului Educațional Personalizat (PEI). În perioada 2013-2014, 77 de elevi cu CES din 14 UTA au absolvit instituţiile generale de învăţământ (http://www.ipp.md/public/files/Proiecte/Studiu_Cara_Angela.pdf), fapt ce aceasta se datorează, atât activității desfășurate de Serviciile de Asistență Psihopedagogică în ultimii ani, cât și transferului în comunități a unor copii cu CES din instituțiile rezidențiale care s-au închis/transformat (http://ccfmoldova.org/uploads/pages/STUDIU_CCFM_ROM_web.pdf).

Copii cu deficiențe vizuale/auditive alcatuiesc circa 3-5 %, în acest context elevilor le sunt acordate toate serviciile și asistența educațională necesară.

Dacă să vorbim despre situația în afara școlilor pilot – este evidentă necesitatea prezenței cadrului didactic de sprigin, CALIFICAT în domeniu, în fiecare unitate școlară, cât și a adaptărilor tehnologice, habituale și didactice. CRAP, SAP-urile, Ministerul Educatiei, unele ONG, spre exemplu LUMOS, depun eforturi majore în solutionarea problemelor acute aparute.

Regulile de comunicare sunt aceleași și pentru neauzitori și pentru cei cu auz normal. Cu exepția cănd persoana surdă nu este demutizată (nu posedă limbajul verbal). În acest caz cunoașterea limbajului semnelor (CORECTĂ !) devine o conditie și o necesitate pentru ambii interlocutori.

Limbajul semnelor poseda reguli gramaticale, semantice și morfologice și poate fi învațat on-line (http://civicportal.education/course/view.php?id=74)

Depinde de forma, gradul şi localizarea surdității, dar cert e că depistarea timpurie, protezarea adecvată, activitatea sistematic cu surdopedagogul si logopedul minimalizează efectele surdității.

La momentul actual în Republica Moldova toate instituțiile superioare de învățământ cu profil pedagogic au inclus în planurile se studii, la ciclu I, disciplina Educație incluziva, în cadrul căreia se promoveaza, atăt ore practice, cât și teoretice pe toate tipurile de dizabilități, inclusiv dizabilități de auz. Periodic sunt organizate Cursuri de formare continuă în domeniul Educației Incluzive la Institutul de Științe ale Educației, Institutul de Formare Continuă și la UPS” Ion Creangă”.

Specializare in Surdopsihopedagogie nu avem, reieșind din numarul mic de solicitări. Asociația Surzilor din Republica Moldova organizeaza sistematic cursuri de instruire in Limbajul semnelor, seminare metodice în domeniu, conferințe ș.a.

Specializare in Surdopsihopedagogie nu avem, reieșind din numarul mic de solicitări. Totodată licențiații în domeniul Psihopedagogiei pot fi instruiți în Limbajul semnelor în cadrul cursurilor sistematice organizate de Asociația Surzilor din Republica Moldova (Cursul e-learning: http://civicportal.education/course/view.php?id=74)

Membrii Asociației Surzilor din Republica Moldova sunt asigurați cu translator, la necesitate, gratis.

Doar un procent mic de neauzitori au lipsa totala, bilaterală, a funcției auditive (dupa datele OMS – pana la 4%). În acest caz Asociația Surzilor din Republica Moldova asigură prezența translatorului pentru toți membrii asociatiei.

Peste hotare exista aceeași procedură, în limba localnică, pentru persoanele puse la evidență.

Cei ce folosesc Makaton sunt incurajati sa comunice folosind semnele, apoi gradual, în timp ce se face legătura dintre cuvânt și semn, semnele sunt înlocuite de vorbire. Semnele sunt preluate și simplificate din Limbajul semnelor (http://impreuna.arts.ro/articol.php?limba=1&id_articol=25).

De regula, Makaton se folosește în dizabilitați profunde și asociate, acolo unde alte sisteme de comunicare nu lucreaza. La etapa actuală Ministerul Educației, în colaborare cu CRAP promovează cursuri de formare inițială a specialiștilor in Makaton.

În Moldova există și instituții specializate pentru dizabilitați grave de auz - Grădinița 167 pentru copii surzi și deficiențe multiple, Școala specială nr.12 pentru copiii hipoacuzici și cu surditate tardiva (Chișinău), Școala-internat specială pentru copii hipoacuzici din Hîrbovăț ș.a., unde copiii pot beneficia de asistență profesională, mai cu seamă la primele etape.

Totodată, insist asupra sistemului educațional general pentru copii protezati și pentru copiii cu implant cohlear (preferențial-după o pregatire cu surdopedagogul).

Într-adevar, școlile din țara noastră sunt școli inclusive doar în devenire… !! Educația Incluzivă este corecta, dar acest sistem este cel mai costisitor din toate posibile…și procesul va dura mult.

În dependență de gravitatea și specificul dizabilității copilul poate fi plasat în instituție specială sau generală. Activitățile logopedice, inclusive Dezvoltarea auzului fonematic, Kinetoterapia, Terapia ocupationala, Stimularea plurisenzorială sunt obligatorii!!

Copiii cu dizabilități, incluși în învățământul general, învață în baza PEI – Planului Educațional Personalizat, realizat de comisia multidisciplinară. Spre exemplu, în 2014 - 2 920 de copii au fost instruiţi în baza PEI.

Dacă aș avea sursele financiare necesare, aș asigura cu cadrul didactic de sprigin CALIFICAT!!! fiecare copil cu dizabilitate și, în plus, cu asistent personal – fiecare copil cu dizabilitate severă/multipla.

Monitorizarea strictă a cauzelor și incidenței dizabilităților. Intervenția timpurie. Investiții în adaptări habituale și tehnologizarea procesului educațional. Formarea continua a specialiștilor din domeniul Psihopedagogiei.

Limbajul mimico-gestual este recunoscut drept limbaj oficial al persoanelor cu surdo-mutitate (1992). Mai mult decăt atât. Există hotărârea Nr. 333 din 14.05.2014 pentru aprobarea Regulamentului privind prestarea serviciilor de comunicare prin utilizarea limbajului mimico-gestual/limbajului semnelor cu ajutorul interpretului.

Cercetarea lingvistică a limbajului semnelor se realizaează doar în cadrul cercetărilor în cadrul studiilor de doctorat, masterat și licență la instituțiile de profil preponderent pedagogic.

La momentul actual Asociația Surzilor din Republica Moldova inițiază (prin susținerea unor proiecte internaționale) ediția unei serii de lucrări, dedicate instruirii în limbajul mimico-gestual.

Prima ediție, “Ghid metodic pentru predarea limbajului mimico-gestual în Republica Moldova”,este preconizată pentru ultimul semestru al anului curent.

1. Depistarea cât mai timpurie a pierderilor auditive și a auzului restant (pentru a putea fi dezvoltat în continuare drept reper principal în dezvoltarea limbajului verbal).

2. Includerea cât mai timpurie în activitățile specific-recuperative: logopedie, dezvoltarea auzului fonematic, dezvoltarea plurisenzorială, kinetoterapia, terapie ocupațională.

3. Utilizarea dactilului și limbajului semnelor în învățarea limbajului verbal (comunicare totală), cât și în predarea noțiunilor/temelor noi.

4. Familiarizarea timpurie continuă cu valorile etice și morale: cunoașterea operelor artistice, filme, desene animate, cărți, pictură, etc. 5. Socializarea copiilor cu deficit de auz prin stabilirea și dezvoltarea relațiilor interpersonale.

Surzii născuți în familii de surzi sunt mai puțin frustrați, datorită faptului că surditatea nu este privită drept o sentință. Cunoașterea limbajului verbal, protezarea reușită facilitează succesele persoanelor neauzitoare în societate. Pe de altă parte, ultimii ani devine tot mai relevantă tendința societății să cunoască valorile umane/lingvistice a persoanelor cu surdo-mutitate. Acest fapt este fundamentat prin multitudinea articolelor, emisiunilor TV și radio, conferințelor naționale și internaționale la care se discută aceste probleme.