Întâlnirea online s-a încheiat. Juristul Ion Cibotărică a vorbit cu cititorii deca.md despre implementarea Convenției ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități

0

Întâlnirea s-a încheiat.

Parlamentul Republicii Moldova prin Legea nr. 166 a ratificat încă la 9 iulie 2010 Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități.

Comitetului UN CRPD, în cadrul a sesiunii a 17-a (Geneva, 20.03.2017-12.04.2017), a audiat Guvernul Republicii Moldova în ce privește stadiul de implementare a convenției.

Despre progresele și regresele Guvernului Republicii Moldova în implementarea Convenției ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități discutăm în cadrul unei întâlniri online pe platforma deca.md cu Ion Cibotărică, jurist în cadrul Centrului de Asistență Juridică pentru Persoane cu Dizabilități.

Întâlnirea online s-a încheiat. Răspunsurile la întrebări le găsiți mai jos.

Această conferință s-a desfășurat în cadrul proiectului „Advocacy pentru incluziunea socială a persoanelor cu dizabilități de auz”, implementat de Alianța IFONET, în parteneriat cu Asociația Surzilor din Republica Moldova, cu suportul financiar al Ambasadei Finlandei la București.

Vasile Munteanu
Bună seara!
Domnule Cibotărică, vă rog, să sintetizați principalele progrese și regrese pe care le înregistrează Guvernului Republicii Moldova în implementarea Convenției ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități.
Mulțumesc.
Ion Cibotărică
În Observațiile finale referitoare la raportul inițial al Republicii Moldova, emise în cadrul a sesiunii a 17-a (Geneva, 20.03.2017-12.04.2017), Comitetul ONU pentru drepturile persoanelor cu dizabilități apreciază următoarele progrese:
- Adoptarea Legii nr. 121 privind asigurarea egalității (25 mai 2012), instituirea Consiliului pentru prevenirea și combaterea discriminării și asigurarea egalității.
- Adoptarea Legii nr. 60 privind incluziunea socială a persoanelor cu dizabilități (30 martie 2012).
- Hotărârea Guvernului nr. 523 (11 iulie 2011) pentru aprobarea Programului de dezvoltare a educației incluzive pentru anii 2011-2020, oferind pentru toți copiii șanse egale de acces la educație de calitate.
- Inițierea măsurilor de dezinstituționalizare și crearea serviciilor în comunitate (”locuința protejată”, ”casa comunitară”, „asistent personal” etc.), deși acestea necesită să fie extinse.
Comitetului ONU a semnalat mai multe regrese ale Guvernului Republicii Moldova, pot numi câteva dintre acestea:
- Abordarea medicală a dizabilității este larg răspândită în cadrul juridic și evaluarea medicală a dizabilității, inclusiv la determinarea capacității de muncă a persoanelor cu dizabilități.
- Lipsa majoră de accesibilitate a transportului, străzilor, clădirilor și locurilor publice, informației inclusiv în Chișinău..
- Necesitatea de a continua reforma privind dezinstituționalizarea, abrogarea prevederilor legale care permit internarea forțată și tratamentul psihiatric non-consensual, doar pe motiv de dizabilitate. Asupra acestora din urmă Comitetul ONU a solicitat Guvernului să prezinte un raport special despre măsurile întreprinse, până în Aprilie 2018.
Anton
În opinia dvs., ratificarea Convenției ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități a fost o manifestare a suveranietății Republicii Moldova sau mai curând dorința de a se ralia la standarde democratice internaționale?
Ion Cibotărică
Convenția privind drepturile persoanelor cu dizabilități (CRPD), adoptată la New York, 2006 conține cele mai bune standarde in domeniu. Textul Convenției fost elaborat timp de mai mulți ani, cu participarea activă a organizațiilor persoanelor cu dizabilități, conform principiului ”Nimic despre noi, fără noi!”. Convenția este ratificată de majoritatea statelor lumii. 186 au semnat dintre care 174 de state au ratificat CRPD. Parlamentul Republicii Moldova a ratificat CRPD prin Legea nr. 166 din 09.07.2010 , manifestând prin aceasta voința de a aplica aceste standarde internaționale în țara noastră.
Alexandrina
În Ucraina organizațiile neguvernamentale au elaborat... 9 (nouă) rapoarte separate de alterativă. Cum stau lucrurile în acest domeniu în Republica Moldova? A fost un raport consolidat? Cine a participat la elaborarea lui? Și unde poate fi vizualizat raportul ONG-urilor din RM? Mulțumesc.
Ion Cibotărică
Primul Raport de alternativă asupra implementării CRPD de către Republica Moldova a fost depus în februarie 2016. La elaborarea lui s-au implicat 26 ONG-uri care activează la nivel național și regional. E vorba de aproape toate ONG-urile bine-cunoscute și active din domeniul dizabilității.
A fost un exercițiu foarte bun, pentru că fiecare organizație a venit cu expertiza din domeniul în care activează, astfel am putut prezenta situația reală și majoritatea recomandărilor propuse de noi au fost acceptate de Comitetul ONU și incluse în Observațiile finale.
În afară de acest raport depus de coaliția de ONG-uri, am mai fost depuse trei rapoarte tematice (pe anumite articole din Convenție) de către câteva organizații care activează în domeniul drepturilor omului: Mental Disability Advocacy Centre, IDOM, The Advocates for Human Rights, Promo-Lex.
Rapoartele sunt publicate pe site-ul Comitetului ONU http://www.ohchr.org/EN/HRBodies/CRPD/Pages/CRPDIndex.aspx , la compartimentul Republicii Moldova (sesiunea a 17-a) http://tbinternet.ohchr.org/_layouts/treatybodyexternal/SessionDetails1.aspx?SessionID=1141&Lang=en
Victor Turcanu
dincolo de acest document, care e situația generală în ce privește persoanele cu nevoi speciale? ajută documentele internaționale la ușurarea vieții lor?
Ion Cibotărică
În Republica Moldova sunt peste 184 mii de persoane care au oficial grad de dizabilitate, adică circa 6% din populația țării. Persoanele cu dizabilități sunt printre grupurile sociale cele mai afectate de situația economică dificilă și de discriminare. Persoanele cu dizabilități își găsesc cu greu un loc de muncă și deseori sunt nevoite să supraviețuiască doar din plățile sociale, destul de mici. Este foarte important ca societatea să își schimbe atitudinea față de persoanele cu dizabilități și să contribuie la înlăturarea barierelor pentru incluziunea lor în societate.
Privind în urmă, putem spune că ratificarea CRPD a ajutat totuși la respectarea drepturilor persoanelor cu dizabilități. În prezent, în domeniul accesibilității, educației, angajării în muncă etc. avem prevederile legale ”de bază” care recunosc drepturile persoanelor cu dizabilități conform CRPD. În apărarea drepturilor omului primul pas este recunoașterea drepturilor. Al doilea pas este revendicarea lor, inclusiv dacă e nevoie prin adresarea în instanța de judecată. Astfel autoritățile se vor obișnui să le respecte.
maria
am impresia ca guvernul acționeaza doar formal si nu face nimic pentru oamenii cu dizabilități. e adevarat?
Ion Cibotărică
Legile și actele normative adoptate pînă în prezent de Guvern în domeniul dizabilității sunt foarte importante, chiar dacă, pe alocuri, conțin prevederi formale. Pentru a nu rămâne doar declarative este necesar ca în continuare Guvernul să adopte mecanisme de aplicare în practică a acestora.

Spre exemplu, Legea privind incluziunea socială a persoanelor cu dizabilități nr. 120 din 30.03.2012, prevede cota de 5% din salariați să fie cu persoane cu dizabilități. Pentru ca aceasta să fie aplicată în practică Guvernul trebuie să aprobe un regulament prin care să se prevadă expres modul în care angajatorii trebuie să creeze/rezerveze locurile de muncă pentru persoanele cu dizabilități.
Gheorghe
Care sunt principalele recomandări / acțiuni de întreprins cu referință la persoanele cu dizabilități de auz?
Ion Cibotărică
Comitetului ONU și-a exprimat îngrijorarea că persoanele cu deficiențe de auz nu pot participa la procesele de judecată și că nu le este asigurat un interpret de limbajul semnelor. Astfel în ce privește Art.13 (Accesul la justiție) Comitetul a recomandat Republicii Moldova ”să asigure oferirea amenajării de procedură, gen și vârstă adecvate, bazate pe libera alegere și preferințele persoanelor cu dizabilități și să stabilească măsuri de siguranță aferente pentru a permite participarea persoanelor cu dizabilități în toate procedurile judiciare în condiții egale cu ceilalți”.

O altă recomandare importantă se referă la utilizarea limbajului semnelor. Comitetul este îngrijorat de faptul că ”limbajul mimico-gestual nu este recunoscut în mod adecvat ca o limbă oficială a statului parte, de pregătirea insuficientă a interpreților de limbaj mimico-gestual care rezultă într-un număr inadecvat de interpreți în serviciile publice și private, precum și de lipsa accesului la educație bilingvă pentru copiii surzi”. Comitetul recomandă ca Republica Moldova să:
- recunoască limbajul semnelor în interacțiunea oficială;
- investească în formarea interpreților în limbajul mimico-gestual și să asigure interpretarea în limbajul mimico-gestual pentru servicii deschise publicului, astfel încât copiii surzi să aibă acces egal la o educație incluzivă, calitativă;
- asigure disponibilitatea și accesibilitatea serviciilor și facilităților de îngrijire a sănătății pentru toate persoanele cu dizabilități din întreaga țară, inclusiv serviciile de urgență (inclusiv serviciul ”112” nou creat).
Gheorghe
Care sunt principalele recomandări / acțiuni de întreprins cu referință la persoanele cu dizabilități de vedere?
Ion Cibotărică
Dintre recomandările speciale referitor la persoanele cu dizabilități de vedere am putea menționa cele referitor la asigurarea dreptului la mobilitate personală (art. 20 CRPD). ”Persoanele cu deficiențe de vedere sunt excluse din programele care oferă echipamente de asistență. Statul trebuie să asigure accesul la ajutoare de calitate pentru mobilitate, echipamente de asistență, dispozitive și tehnologii la un cost accesibil pentru toate persoanele cu dizabilități, în consultare cu organizațiile persoanelor cu dizabilități.”

O altă recomandare privește dreptul la necesitatea asigurării accesului la informație pentru persoanele cu dizabilități de vedere în formate accesibile (inclusiv în Braille). Comitetul încurajează Republica Moldova să adopte toate măsurile necesare pentru a ratifica și a implementa Tratatul de la Marrakech, cât mai curând posibil. Conform Tratatului de la Marrakech, statele semnatare vor trebui să introducă excepții de la drepturile de autor şi să asigure mijloace pentru schimbul publicațiilor. De asemenea, statele vor trebui să introducă, în mod obligatoriu, o excepție de la drepturile de autor care va permite organizaţiilor de nevăzători să producă, să distribuie şi să pună la dispoziţie exemplare în format accesibil persoanelor cu deficienţe de vedere, fără autorizare din partea titularului.
Marian Diac
Ce caracter juridic au documentele Comitetului UN CRPD pentru Republica Moldova?
Mulțumesc.
Ion Cibotărică
Conform art. 36 din CRPD, Comitetul după analiza raportului statului, prezintă sugestiile și recomandările sale. Aceste recomandări constituie o listă de pași de urmat pe următorii 4 ani, pentru Guvern, pentru organizațiile societății civile și organizațiile internaționale/partenerii de dezvoltare. Membrii Comitetului sunt persoane cu dizabilitate, experți internaționali cu experiență, de aceia recomandările lor sunt foarte apreciate.
Sub aspect juridic conform art. 4 din Constituția Republicii Moldova prevede superioritatea tratelor internaționale: ”Dispoziţiile constituţionale privind drepturile şi libertăţile omului se interpretează şi se aplică în concordanţă cu Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, cu pactele şi cu celelalte tratate la care Republica Moldova este parte. Dacă există neconcordanţe între pactele şi tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului la care Republica Moldova este parte şi legile ei interne, prioritate au reglementările internaţionale.”

Legea privind tratatele internaţionale ale Republicii Moldova nr.595 din 24.09.99, Articolul 19 și 20 prevede: ”Tratatele internaţionale se execută cu bună-credinţă, în conformitate cu principiul pacta sunt servanda. Republica Moldova nu poate invoca prevederile legislaţiei sale interne ca justificare a neexecutării unui tratat la care este parte. Dispoziţiile tratatelor internaţionale care, după modul formulării, sînt susceptibile de a se aplica în raporturile de drept fără adoptarea de acte normative speciale, au caracter executoriu şi sînt direct aplicabile în sistemul juridic şi sistemul judiciar ale Republicii Moldova.”
Iuliana
Domnule expert,
care sunt principalele domenii / direcții unde este necesară intervenția rapidă a statului pentru ameliorarea drepturilor persoanelor cu dizabilități?
Mulțumesc.
Ion Cibotărică
Este greu să numim un drept al omului care ar fi mai important decât celelalte. Comitetul a prevăzut, în Observațiile finale, pentru fiecare drept din CRPD o listă de recomandări/acțiuni care trebuie întreprinse în următorii 4 ani. Dacă totuși e să facem o prioritizare a domeniilor unde este necesară intervenția rapidă a statului, am putea spune că asigurarea accesibilității la spațiul public, transport, informație este o condiție esențială pentru incluziunea socială a persoanelor cu dizabilități și realizarea altor drepturi. Pentru persoanele cu dizabilități mintale este foarte importantă recunoașterea capacității juridice și oferirea suportului în luarea deciziilor, aceasta fiind și una din recomandările principale ale Comitetului ONU. Desigur, pentru participarea deplină în societate este necesară asigurare dreptului la educație și la muncă pentru persoanele cu dizabilități.
Dionis
Deseori auzim de la autorităț că nu există suficiente resurse pentru a implementa convenția... Este o realitate, „scuză de serviciu” sau un steriotip încetățenit? Vă rugăm să veniți cu niște clarificări în acest sens (la nivel micro și macro). Mulțumesc
Ion Cibotărică
Afirmația ”nu există suficiente resurse” poate fi și o scuză și o realitate. Convenția ONU a ținut cont de faptul că pentru realizarea anumitor drepturi statul poate avea nevoie de resurse financiare considerabile. Art.4 aliniatul 2 al CRPD prevede ”În privința drepturilor economice, sociale și culturale fiecare stat parte se angajează să acționeze cu toate resursele disponibile… pentru a asigura în mod progresiv, exercitarea deplină a acestor drepturi, fără a aduce vreun prejudiciu obligațiilor cu aplicabilitate imediată…” Această înseamnă că: 1) Statul trebuie să implementeze imediat prevederile CRPD care nu necesită costuri (de ex. abrogarea unor legi discriminatorii, recunoașterea unor drepturi etc.) 2) Referitor la măsurile care implică resurse financiare,( de ex. asigurarea accesibilității transportului, instituțiilor medicale etc.) autoritățile publice trebuie să demonstreze că utilizează ”la maxim toate resursele de care dispun” și au un plan prin care asigură ”progresiv” acest drept.
Mihai
Ce costuri estimative ar presupune accesibilizarea unei străzi aflate în renovare / reconstrucție din municipiul Chișinău?
Spre exemplu, cât ar costa accesibilizarea unei intersecții bd. Ștefan cel Mare / str. Vasile Alecsandri?
Ion Cibotărică
Primăria mun. Chișinău a contractat o companie pentru reabilitarea străzilor, trotuarelor, rețelelor inginerești, iluminatului stradal etc. pe str. Alecsandri, bul. Negruzzi si bul. Ștefan cel Mare. Costul lucrărilor a fost estimat la 11,5 mil. euro pentru 7 km de străzi. Conform datelor Băncii Mondiale și Organizației Internaționale pentru Standardizare, costul asigurării accesibilității unui proiect de construcții, daca aceasta se face de la etapa de proiectare, este de maxim 1% din valoarea acestuia.

Comentarii

replice

Share.

Comments are closed.