Conferința s-a încheiat! La întrebările cititorilor deca.md a răspuns Ștefan Oprea, vicepreședintele Asociației Nevăzătorilor din Moldova

Conferința on-line s-a încheiat!

Cât de accesibile vor fi alegerile parlamentare din 24 februarie 2019 pentru persoanele cu probleme de vedere? Ce fac autoritățile și societatea civilă pentru a facilita accesul persoanelor cu dizabilități de văz la procedurile electorale?

Aceasta a fost tema unei întîlniri online cu cititorii deca.md a domnului Ștefan Oprea, Vicepresedinte al Asociației Nevăzătorilor din Moldova.
Răspunsurile la întrebări le găsiți mai jos.

Victor
Domnule Oprea,
aș dori să Vă rog să explicați pentru publicul lang conotația sintagmei „persoană cu dizabilități de vedere”, deoarece, presupun, că în societate există foarte multe „zone oarbe” de percepție și înțelegere.
Mulțumesc anticipat.
Ștefan Oprea
Stimate Victor, în linii mari, aveți perfectă dreptate. Există mai multe preconcepții referitor la expresia ”persoană cu disabilități de vedere” care de cele mai multe ori sunt plasate la extremități. Mulți consideră că o persoană cu disabilități de vedere poate fi doar o persoană total nevăzătoare care are nevoie de însoțitor sau asistent personal, lucru care este parțial corect, la cealaltă extremă, adică și mai mulți, consideră că o persoană cu disabilități este orice persoană care are disfuncții vizuale, cu alte cuvinte inclusiv cei care poartă ochelari, lentile; lucru, care de asemenea este greșit. Pentru a înțelege mai ușor, este bine de încercat niște ochelari de simulare, deoarece în dependență de diagnostic, situația este diferită de la un caz la altul, în dependență de boală, atât acuitatea vizuală, cât și cîmpul de vedere sunt afectate într-o măsură mai mare sau mai mică. De aceia este greu de explicat, pe cât de complex este și ochiul omului.

Spre exemplu, două persoane cu disabilități de vedere au aceiași boală, glaucom, însă ele pot avea grade de disabilitate diferite, deoarece depinde de mai mulți factori cum ar fi: adresarea timpurie sau târzie la medic, diferența cu care cei doi trec peste situațiile de stres, expunere la efort, alimentație, etc.
Din punct de vedere normativ, în conformitate cu legislația în vigoare, Legea Nr. 60 din 30.03.2012 ”Cu privire la incluziunea socială a persoanelor cu disabilități” o persoană cu dizabilităţi este persoana cu deficienţe fizice, mintale, intelectuale sau senzoriale, deficienţe care, în interacţiune cu diverse bariere/obstacole, pot îngrădi participarea ei deplină şi eficientă la viaţa societăţii în condiţii de egalitate cu celelalte persoane.

În mare parte, persoanele cu disabilități de vedere se încadrează în categoria deficiențelor fizice și senzoriale, însă, cu părere de rău, sunt și un număr îngrijorător de mare care cumulează mai multe categorii – cei cu disabilități multiple sau cumulative.

În Republica Moldova organul care examinează, acordă și eliberează certificatul de disabilitate este Consiliul Național de Determinare a Disabilității și Capacității de Muncă. Conform articolului 14 ai legii Nr. 60, precum și a HG Nr. 357 din 18.04.2018 ”Cu privire la determinarea disabilității” – Anexa nr. 3, capitolul III, La determinarea dizabilităţii se ţine cont de factorii medicali, psihopedagogici, habituali, profesionali, precum şi de alţi factori sociali.

(2) Drept criterii de bază pentru determinarea dizabilităţii servesc:
a) capacitatea de a studia şi de a se instrui;
b) capacităţile intelectuale şi comportamentul;
c) capacitatea de autoservire şi de autoîngrijire;
d) capacităţile de comunicare (vederea, auzul, vorbirea) şi de adaptare situaţională;
e) capacităţile locomotorii şi dexteritatea;
f) capacitatea de muncă păstrată şi capacitatea vitală a organismului;
g) capacitatea de participare la viaţa socială şi profesională – determinată de deficienţe fizice, mintale, intelectuale sau senzoriale de lungă durată. Toate aceste criterii sunt influențate de gradul de afectare a acuității vizuale și a câmpului vizual menționate mai sus.

În dependență de vârstă, disabilitatea de vedere se acordă separat pentru copii până la vârsta de 18 și pentru adulți care este compusă din trei grade: severă, accentuată și medie.

Dizabilitatea la persoanele adulte se determină pornind de la gravitatea deficienţelor funcţionale individuale provocate de afecţiuni, defecte, traume care conduc la limitări de activitate şi restricţii de participare exprimate în raport cu solicitarea socioprofesională (păstrarea capacităţii de muncă).

a) dizabilitatea severă se caracterizează prin deficienţe funcţionale severe provocate de afecţiuni, defecte, traume care conduc la limitări de activitate şi restricţii de participare, iar capacitatea de muncă este păstrată într-un interval procentual de 0–20%;
b) dizabilitatea accentuată se caracterizează prin deficienţe funcţionale accentuate provocate de afecţiuni, defecte, traume care conduc la limitări de activitate şi restricţii de participare, iar capacitatea de muncă este păstrată într-un interval procentual de 25–40%;
c) dizabilitatea medie se caracterizează prin deficienţe funcţionale medii provocate de afecţiuni, defecte, traume care conduc la limitări de activitate şi restricţii de participare, iar capacitatea de muncă este păstrată într-un interval procentual de 45–60%.
(2) Persoanele cu deficienţe funcţionale uşoare provocate de afecţiuni, defecte, traume şi avînd capacitatea de muncă păstrată într-un interval procentual de 65–100% sînt considerate apte de muncă, respectiv nu sînt încadrate în grad de dizabilitate. Aici se include cea mai mare categorie, și anume cei care prin diferite mijloace de corecție a vederii (ochelari, lentile, lupe) pot să își continue activitatea socio-economică nestingheriți, inclusiv să conducă un automobil, la lucreze la un proces industrial și tehnologic complex.
Octavian
felicitari pentru formatul acestei discutii!

chiar sunt curios cum pot vota persoanele fara vaz, fara a fi manipulate?
Ștefan Oprea
Octavian, depinde la care stadiu de manipulare vă referiți. La nivel informațional, sau la cel din secția de vot? De regulă, persoanele cu deficiențe de vedere sunt foarte sceptice (din cauza lipsei de văz, nu că așa vor ei) și sunt foarte atenți la ceia ce se întâmplă în jurul lor. O mare parte dintre aceștia sunt foarte bine informați (audio, TV). Deci la nivelul acesta, manipularea poate fi exclusă. Însă, cu cât ne apropiem de secția de votare, încep să devin și eu curios, dar, mai degrabă îngrijorat, deoarece codul electoral prevede doar 2 forme de votare pentru persoanele cu disabilități:

1) urna de vot mobilă și 2) votarea cu însoțitor în cazul persoanelor cu disabilități severe de vedere, care după cum vă dați seama, nici de departe nu oferă o participare independentă și cu atât mai mult secretă și liberă, în consecință, persoanele cu disabilități de vedere pot fi manipulate de către însăși însoțitorii acestora, cel puțin la nivel teoretic. Iată de ce, Alianța INFONET în colaborare cu Centrul Național de Informare și Reabilitare al Asociației Nevăzătorilor din Moldova, precum și alte ONG-uri care apără și promovează drepturile persoanelor cu disabilități, inclusiv cel de a alege și a de fi ales, la alegerile din ultimii 4-5 ani au înaintat mai multe propuneri care ar satisface nevoile persoanelor cu disabilități atât la nivel de informare în timpul campaniei electorale (documente în sistemul Braille, precum și informare în limbaj mimico-gestual), cât și în domeniul de accesibilitate (rampe de acces, etc.). Pentru nevăzători s-a recurs la elaborarea unui șablon-trafaret prin care un nevăzător instruit corespunzător, poate vota absolut independent. Pentru cei cu rest de vedere sunt de mare ajutor lupele, dar și sistemele televizate cu circuit închis (CCTV).
Artur
Câte persoane cu dizabilități sunt în Moldova?
Ștefan Oprea
Dacă vă referiți la numărul general al acestora, datele oficiale arată un număr de 185 mii persoane. Cu părere de rău, acestea nu sunt încă repartizate pe categorii de disabilitate. De aceia, este foarte greu de spus chiar și cu aproximație, spre exemplu, câte persoane cu disabilitate de vedere există în țară. Datele de care dispune Asociația Nevăzătorilor din Moldova sunt date interne, adică doar numărul de membri ai asociației, unde aderarea este benevolă, deci nu include toate persoanele cu disabilități de vedere din republică, inclusiv persoanele care încă nu au atins vârsta majoratului. Așadar, conform bazei de date a Asociației Nevăzătorilor din Moldova, avem aproximativ 9000 de membri, însă numărul acestora se poate ridica ușor la 12-15 mii persoane.
Nicolae
Ka akegerile din 24 februarie 2019 în secțiile de votare vor exista plicuri trafaret?
Ștefan Oprea
Da, în fiecare secție de votare a câte 2 exemplare, atât pentru alegeri, cât și pentru referendum.
Ion Munteanu
Ce este acela u sistem televizat cu circuit închis? Și dacă ele se vor regăsi în secțiile de vot?
Ștefan Oprea
Un CCTV reprezintă un dispozitiv (mijloc ajutător tehnic) destinat persoanelor cu deficiențe de vedere în scopul măririi de obicei a textelor de citit. Unii îl folosesc și în alte scopuri de uz casnic, cum ar fi: cusut, machiaj, etc.

CCTV-ul este format din trei părți componente, suport/măsuță pentru materialele ce urmează a fi mărite/citice, cameră de filmat și un monitor obișnuit. Principalul avantaj al acestui dispozitiv este posibilitatea de a mări de câteva sute de ori, ceia ce nu este posibil cu o lupă cât de avansată nu ar fi aceasta, precum și redarea textului/imaginii în culori reale, cât și în diverse contraste: alb pe negru sau negru pe alb, galben pe albastru sau invers, etc., pentru comoditatea utilizatorului.

Din păcate, acestea dispozitive sunt foarte scumpe, iar utilizarea lor este extrem de redusă. La alegerile din 24 februarie 2019 vor fi amplasate 3 astfel de dispozitive în zone locuite compact de nevăzători din localitățile Bălți, Chișinău și Basarabeasca.
Alex
Care sunt principalele impedimente cu care se confruntă persoanele cu dizabilități de vedere?
Ștefan Oprea
Alex, din păcate, persoanele cu disabilități de vedere practic trăiesc într-o lume a impedimentelor în absolut orice domeniu: social (plăți sociale sub orice critică, pensii care nici nu se ridică la nivelul coșului minim de consum, alocații și mai mici), educațional (lipsa cadrelor didactice, dar și a minimului necesar de materiale didactice accesibile atât în școlile specializate, cât și în învățământul inclusiv), angajare (mai mult de 90% dintre persoanele cu disabilități de vedere nu posedă un loc de muncă, deoarece acel loc necesită adaptat le cerințele nevăzătorului, productivitatea muncii este mai redusă, etc.), infrastructură (lipsa pavajelor tactile și a semafoarelor acustice la intersecții, rampe de acces, iluminat stradal, etc.) medical (medicamente și operații chirurgicale la ochi extrem de scumpe), loc de trai (pur și simplu inaccesibil din moment ce nu ai un loc de muncă, o sursă de venit), sport, cultură (lipsa sălilor sportive adaptate, a susținerii sistematice a sporturilor accesibile persoanelor cu disabilități de vedere, lipsa antrenorilor calificați, zone de agrement, parcuri inaccesibile, etc) ș.a.m.d.

În ceia ce privește impedimentele referitoare participării la alegeri, acestea sunt
- de ordin informațional (lipsa materialelor accesibile în format auditiv și Sistemul Braille, spre exemplu, mai multe detalii referitor la sistemul electoral mixt despre care mulți din cetățenii de rând nici nu au auzit);
- de infrastructură, calea spre secția de votare nu este accesibilă, intersecțiile necorespunzătoare, lipsa semafoarelor sonore, pavajelor tactile, iluminarea insuficientă a cabinelor de vot, etc;
- de ordin tehnic, lipsa mijloacelor ajutătoare tehnice cum sunt CCTV-urile, alte dispozitive de mărit, etc.
- de ordin procedural, există prea puține alternative pentru persoanele cu disabilități de vedere și nu doar, spre exemplu, votarea electronică sau prin poștă ar fi o cale mai ușoară de votat.
Stelian
care sint principalele conditii ca oamenii cu probleme de vaz sa poata participa la vot in aceleasi conditii cu ceilalti cetateni?
Ștefan Oprea
Mai sus, am enumerat mai multe impedimente ce restricţionează accesul liber şi independent al persoanelor cu disabilităţi la procesul de vot. Iată, eliminarea acestora ar face ca aceştia să poată participa la vot în aceleaşi condiţii cu ceilalţi cetăţeni. De asemenea, un factor important este şi schimbarea percepţiei societăţii faţă de această categorie de persoane cu nevoi speciale. Odată create aceste condiţii şi încurajaţi de cei din jur, aceştia pot deveni o parte componentă activă în procesele sociale, culturale, economice şi politice
Mihaela
Domnule Oprea, dar cât de accesibil este spațiul urban pentru persoanele cu dizabilități? Drumul de acces către o secție de vot?
Ștefan Oprea
Stimată Doamnă, se lucrează mult la acest capitol, însă rezultatele sunt lente, sub orice critică. Motivele sunt multe: de ordin birocratic, necunoaşterea standardelor minime, lipsa experienţei în construcţii şi tehnologii accesibile, lipsa materiei prime, etc. Toate acestea fac, ca spaţiul urban să fie extrem de neprietenos cu persoanele cu disabilităţi de vedere şi nu numai. O spun cu mare regret, infrastructura nu este accesibilă pentru o deplasare independentă, fapt care obligă nevăzătorii să apeleze la un însoţitor.
Alina
care sunt cauzele care pot conduce spre dizabilitatea de vedere?
mulțumesc
Ștefan Oprea
Dragă Alina, nu există o anumită clasificare a acestora, deoarece fiecare caz de disabilitate are o istorie aparte. Iată de ce, cauzele ce duc spre o disabilitate de vedere sunt din cele mai diverse:
- congenitale, adică cele din naştere transmise prin ereditare;
- disfuncţii ale organismului cauzate de stres, lipsa imunităţii la anumite boli, etc;
- depistarea și adresarea târzie la oftalmolog, deoarece nervul optic de la ambii ochi se încrucișează ca să formeze o singură imagine și în mod normal se proiectează pe retină imaginea de la ochiul care vede cel mai bine, astfel, îngreunând depistarea unor simptome, mai ales la maturi, care nu își controlează vederea cu anii. De aceia, este indicat ca, măcar o dată pe lună, să încercați să priviți pentru câteva secunde separat cu câte un ochi, unde al doilea trebuie să fie închis;
- traumatisme;
- accidente la locul de muncă;
- accidente în trafic;
- neglijenţa copiilor (se joacă cu obiecte ascuţite);
- conflicte militare (cei mai mulţi nevăzători apar în urma războaileor) şi credeţi-mă, în lume nu există nici o zi fără de gloanţe.
- efecte secundare ale unor boli, cum ar fi diabetul zaharat (cei mai mulţi diabetici riscă să piardă vederea odată cu agravarea bolii)
- pedepse (în foarte multe ţări din lumea a treia ca formă de pedeapsă între clanuri rivale, etc.)
- expunerea excesivă la calculator, televizor, tabletă, etc.

Păstraţi-vă vederea cu orice preţ, deoarece mai mult de 80% din informaţia pe care o acumulaţi zi de zi este prin intermediul ochilor.
Gheorghe V.
bună ziua! Care sunt principalele provocări cu care se confruntă Asociația Nevăzătorilor din Moldova?
Ștefan Oprea
Bună întrebare, Gheorghe. Dacă la nivel de legislație (declarativ) lucrurile s-au îmbunătățit, implementarea tuturor prevederilor lasă de dorit. Crearea locurilor de muncă adaptate nevăzătorilor este o mare provocare, chiar dacă legea 60 prevede o cotă de 5% din numărul angajaților să îl reprezinte persoanele cu disabilități, acest lucru nu este obligatoriu, astfel mulți angajatori pur și simplu îl neglijează și nu doar că nu este obligatoriu, ci și pentru faptul că legea nu prevede expres careva facilități la schimb.
Menținerea pasului în rând cu dezvoltarea tehnologiilor de ultimă generație în domeniul mijloacelor ajutătoare tehnice. Fiind dispozitive cu destinație specială, deci se produc doar la comandă, acestea sunt foarte scumpe și nu pot fi achiziționate de către nevăzători. Chiar și asociația le procură prin intermediul proiectelor europene pentru Centrul său de Informare și Reabilitare.
Accesul la educație este periclitat de către promovarea intensă și activă a educației inclusive în detrimentul celei din școlile specializate.

Acumularea surselor financiare pentru desfășurarea activităților sociale, culturale și sportive este și asta o provocare imensă deoarece anual, asociația organizează concursuri literare, sportive, seminare, culturale, atât la nivel național cât și internațional.

Achitarea salariilor angajaților. ANM este o structură cu organizații teritoriale în fiecare raion al R. Moldova, inclusiv Transnistria, și toți aceștia sunt achitați din surse proprii.

Foarte mulți sunt din familii social vulnerabile și sunt dependenți de ajutoare umanitare, în special produse alimentare.
Natalia
Există secții de votare în raza cărora locuiesc compact persoane cu dzabilitai de vedere? ANM cunoaște cum sunt amplasate pe teritoriul din RM?
Ștefan Oprea
Desigur, în toate zonele locuite compact de nevăzători există secții de votare. Spre exemplu, în mun. Chișinău, o secție de vot este amplasată chiar în incinta Centrului Național de Informare și Reabilitare al ANM. De obicei, secțiile de votare sunt amplasate în locurile cele mai accesibile și cunoscute publicului larg, școli, instituții de stat, case de cultură, etc.
Eugen P.
Cum am putea asigura accesul la informație al persoanele cu dizabilități de vedere? Notați pe o scară de la 1 la 10 cât de bine sunt informați în contextl actual electoral atît de complicat?
Ștefan Oprea
Informându-i prin orice mijloace, Eugen, dar aici, este bine de delimitat în votanții de la orașe și cei de la sate, ca și în alte domenii dealtfel. Este evident, că cei de la oraș sunt mai bine informați, și aici mă refer la faptul că au loc mai multe întâlniri tet-a-tet cu reprezentanții partidelor aflate în cursa electorală, oamenii se întâlnesc mai des la scara blocului, etc., pe când cei de la sate sunt așezați mult mai departe unul de celălalt.

De aceia, prin intermediul Centrului Național de Informare și Reabilitare al ANM, în scopul facilitării informării acestei categorii de persoane, s-a editat un disc informațional care a fost răspândit prin organizațiile teritoriale ale asociației din fiecare raion. Pe lângă toate acestea ei sunt și ascultători fideli ai porturilor TV și Radio. Fără a exagera, cred că la nivelul de 7 din 10 nevăzătorii sunt informați.

Comentarii

replice