Întâlnirea online s-a încheiat! La întrebările cititorilor deca.md a răspuns Gheorghe Zastavnețchi, specialist angajare asistată, Asociația Obștească Centrul ”Speranța”

Întâlnirea online s-a încheiat!

Gheorghe Zastavnețchi, specialist angajare asistată la Asociația Obștească Centrul ”Speranța”, a discutat cu cititorii deca.md despre asigurarea dreptului la informație pentru persoanele cu dizabilități intelectuale și utilizarea informației în formatul ușor de citit și ușor de înțeles pentru acest grup de persoane.

Răspunsurile la întrebări le găsiți mai jos.

Mulțumim tuturor pentru participare.

Victor Turcanu
Foarte interesanta tema. Explicati, va rog, tehnica scrierii de materiale pentru persoanele cu probleme intelectuale?
Gheorghe Zastavnețchi
Stimate Victor, atunci cînd planificăm să scriem/edităm un text accesibil pentru persoanele cu dizabilități intelectuale, trebuie să ținem cont de următoarele reguli:

1. Scrie în propoziții scurte, de maxim15-20 de cuvinte.
2. Scrie ca și cum vorbești.
3. Utilizează verbele la diateza activă (ex. fuge, scrie, etc.)
4. Utilizează font Arial, cu mărirea caracterelor de minimum 16.
5. Folosește bold pentru a evidenția un cuvânt.
6. Fiecare propoziție trebuie să conțină o idee.
7. Nu utiliza acronime sau abrevieri.
8. Utilizează întotdeauna cifre, în loc să le scrii cu litere (ex. „1”, în loc de „unu”).
9. Folosește cât mai puține semne de punctuație.
10. Folosește imagini, fotografii sau desene pentru a exprima o idee.

Și cea mai important regulă este să testăm textul împreună cu persoanele cu dizabilități intelectuale, pentru a ne asigura că este ușor de înțeles!
Veronica, studenta din |Chisinau
De ce utilizati termenul ”persoane cu dizabilitati intelectuale” si nu termenul ”persoane cu probleme de sanatate mintala”?
Gheorghe Zastavnețchi
Stimată Veronica, vă mulțumesc pentru întrebarea de clarificare, termenul de „dizabilitate intelectuală”(ex. Sindromul Down, Sindromul X fragil) se referă la o stare permanentă, de obicei prezentă încă de la naştere sau care se dezvoltă înaintea vârstei de 18 ani, care se caracterizează în special prin afectarea facultăţilor care contribuie la nivelul global de inteligenţă, adică a capacităţilor cognitive, de comunicare, motorii şi sociale şi care este acompaniată de restricţii semnificative în funcţionarea adaptativă în următoarele domenii de aptitudini: comunicare, autoîngrijire, viaţă de familie, aptitudini sociale/interpersonale, uz de resursele comunităţii, autoconducere, aptitudini şcolare funcţionale, ocupaţie, timp liber, sănătate şi securitate; însă ”probleme de sănătate mintală”(ex. Schizofrenie, Oligofrenie), afectează starea de spirit, procesele gândirii sau comportamentul și se pot manifesta la orice persoană în orice moment al vieții.

Boala mintală nu afectează în mod direct abilitățile cognitive, ci poate schimba percepțiile și procesele gândirii unei persoane și afectează funcționarea de zi cu zi a unei persoane și capacitatea acesteia de a relaționa cu alții.

Problema de sănătate mintală este o boală şi poate fi vindecată, în timp ce dizabilitatea intelectuală durează o viaţă.
Vasile
Vă rog să explicați sintagma „ușor de citit - ușor de înțeles”...
Gheorghe Zastavnețchi
Termenul de informație în ușor de citit - ușor de înțeles, se referă la modalitatea de a prezenta o informație scrisă prin folosirea unui limbaj simplu, însoțit de imagini/ilustrații ajutătoare dezvoltat pentru a sprijini persoanele cu dizabilități de intelectuale să înțeleagă mai bine informațiile scrise.

Accesați acest link pentru a vedea un model de prezentarea a unui text în versiunea ușor de citit și ușor de înțeles: http://speranta.md/wp-content/uploads/2018/02/CDPD1-1-1.compressed.pdf
Artur
Suntem în plină campanie electorală. Din observațiile dvs. există vre-un concurent electoral care și-a formulat mesajele sale pe înțelesul persoanelor cu deficiențe intelectuale și psiho-sociale? Mulțumesc.
Gheorghe Zastavnețchi
Stimate Artur,

Participarea la viaţa politică şi publică a persoanelor cu dizabilități este un drept garantat de Convenţia ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi, care este ratificată și de Republica Moldova, totuși de cele mai multe ori persoanele cu dizabilități intelectuale nu primesc informația accesibilă despre programele electorale ale candidaților/candidatelor, iar atunci cînd în cel mai bun caz participă la alegeri, votează după cum îi spun părinții sau prietenii.

În cadrul ultimelor campanii electorale, dar și în campania actuală, se pot observa mesaje simple și pliante ușor de citit, totuși pentru ca concurenții electorali să se asigure că ele sunt accesibile și pentru persoanele cu dizabilități intelectuale este nevoie să fie testate înainte de a fi tipărite.
Maria N.
Cum este realizat dreptul la incluziune educațională a persoanelor cu deficiențe intelectuale? Cît de pregătiți sunt profesorii din școlle din Republica Moldova pentru integrarea acestor copii în școli?
Gheorghe Zastavnețchi
Stimată Maria,

Cadrul legal din Republica Moldova corespunde standardelor internaționale privind dezvoltarea educației incluzive și are ca bază principiul educației pentru toți copiii, el fiind reflectat în documentele aprobate și ratificate de-a lungul ulmilor ani. Au fost înregistrate progrese în privința incluziunii copiilor cu cerințe educaționale speciale CES( din categoria elevilor cu CES fac parte și copiii cu dizabilități) în sistemul de învățământ, posibile datorită eforturilor comune ale tuturor partenerilor de nivel central, local și de unitate școlară, dar și acvității ONG-urilor active în domeniu.

Conform ultimelor date statistice disponibile privind numărul elevilor cu CES, înscrişi în instituţiile de învăţămînt special, în anul de studii 2016-2017 a constituit 860 persoane și respectiv numărul elevilor cu CES din instituţiile de învăţămînt general a constituit 10,1mii de persoane, cifre care ne indică că la acest capitol sunt înregistrate progrese semnificative. Deși Republica Moldova a realizat anumite progrese în domeniul educației incluzive la nivel de învățământ general, profesionalizarea și ulterior angajarea în câmpul muncii a elevilor și tinerilor cu CES și în special cu dizabilități rămâne încă a fi o provocare majoră.

Ce ține de pregătirea profesorilor pentru incluziunea copiilor cu dizabilități în școli, la acest capitol au fost dezvoltate structuri și servicii de suport, precum Centrul Republican de Asistență Psihopedagogică la nivel central, Serviciul de Asistență Psihopedagogică la nivel raional, centre de resurse pentru educația incluzivă și instuită unitatea de cadru didactic de sprijin, comisii muldisciplinare intrașcolare.

Totuși, se poate constata că încă mai există probleme la capitolul atitudini și percepții, precum și în ceea ce ține de metodele de incluziune pe care cadrele didactice nu le cunosc încă.
Daniela
„Persoane cu deficiențe intelectuale”...
Probabil, pentru multă lume în Moldova acest subiect încă este unul tabu, stereotipizat și încă este o cale lungă de la înțelegere, acceptare și pînă încluziune... Ce ar trebui de realizat primordial în acets domeniu?
Gheorghe Zastavnețchi
Stimată Daniela

Discuțiile pe marginea subiectului incluziunii persoanelor cu dizabilități intelectuale și nu este unul nou pentru politicile sociale din țara noastră dar care ar trebui să fie unul de actualitate din moment ce Republica Moldova a ratificat în 2010 Convenţia ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi și elaborat Legea privind incluziunea socială a persoanelor cu dizabilităţi (nr. 60 din 30.03.2012), care prevede asigurarea drepturilor persoanelor cu dizabilităţi, în egală măsură cu alţi cetăţeni. Astfel, primordial pentru pentru autoritățile din Republica Moldova este să asigure persoanelor cu dizabilități prevederile descrise în aceste 2 acte importante.
Ignat M.
Care sunt principalele probleme legate de incluziunea socială a persoanelor cu dizabilități intelectuale?
Gheorghe Zastavnețchi
Principalele bariere în procesul de incluziunea socială a persoanelor cu dizabilități intelectuale țin de accesul la informație, cu regret, atât instituțiile media, cât și instituțiile publice nu pun la dispoziția persoanelor cu dizabilități intelectuale, informații publice în varianta ușor de citit - ușor de înțeles, astefel persoanele cu dizabilități se simt mai izolate față de populația generală, ceea ce influențează negativ asupra participării lor la viața publică, politică și culturală.

Alte probleme vizează barierele de atitudine, care atrag după sine stigmatizarea și discriminarea persoanelor cu dizabilități intelectuale; atitudiniea discriminatorie a membrilor comunității față de persoanele cu dizabilități, barierelor de natură juridică asupra exercitării capacității (lipsirii de capacitate juridică a multor persoane), barierelor de ordin personal (psihologic și de relaționare) al persoanelor cu dizabilități.
Ion Munteanu
Cum este definită dizabilitatea intelectual?
Există ceva estimări cantitativi vis-a-vis de numărul acestor persoane în Republica Moldova?
Gheorghe Zastavnețchi
Domnule Ion Munteanu

Dizabilitate intelectuală este definită ca stare permanentă, de obicei prezentă încă de la naştere sau care se dezvoltă înaintea vârstei de 18 ani, care se caracterizează în special prin afectarea facultăţilor care contribuie la nivelul global de inteligenţă, adică a capacităţilor cognitive, de comunicare, motorii şi sociale şi care este acompaniată de restricţii semnificative în funcţionarea adaptativă în următoarele domenii de aptitudini: comunicare, autoîngrijire, viaţă de familie, aptitudini sociale/interpersonale, uz de resursele comunităţii, autoconducere, aptitudini şcolare funcţionale, ocupaţie, timp liber, sănătate şi securitate.

Din păcate în Republica Moldova nu există date statistice dezagregate pe tipuri de dizabilitate, Estimativ conform datelor Organizației Mondiale a Sănătății, aproximativ 1% din populația lumii are o dizabilitate intelectuală.

Puteți accesa acest link pentru a consulta datele statistice privind situația persoanelor cu dizabilități în Republica Moldova:

http://statistica.gov.md/public/files/ComPresa/Populatia/Situatia_pers_dizabilitati_2017.pdf
Victor
Ați putea, vă rog, să enumerați câteva exemple de bune practici (naționale și internaționale) de incluziune socială a persoanelor cu deficiențe intelectuale? Mulțumesc.
Gheorghe Zastavnețchi
Stimate domnule Victor,
Vă mulțumesc pentru întrebare. Odată cu ratificarea de către Republica Moldova a Convenției ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități a început о schimbare importantă în domeniul dizabilității.

Principalele A început implementarea unui nou concept de abordare a persoanelor cu dizabilități, nu doar prin prisma protecției sociale și a stării de sănătate, ci unul în care le sunt recunoscute valoarea umană și respectate drepturile civile, politice, sociale și culturale. Astfel, ONG-urile din domeniu precum: Keystone Moldova, Asociația Obștească Centrul ”Speranța”, Eco-Răzeni, etc.,în parteneriat cu autoritățile locale, cu suportul financiar al donatorilor externi, au fost cei care au inițiat și dezvoltat programe și acțiuni menite să faciliteze incluziunea socială a persoanelor cu dizabilități intelectuale la diferite aspect ale vieți. Voi enumera cîteva dintre acele bune practice:

- în ultimii ani s-au dezvoltat unele servicii de alternativă la nivel comunitar, ca Locuința protejată, Casă comunitară, care au asigurat începutul reformelor sistemului rezidențial de îngrijire al persoanelor cu dizabilități, prin dezinstituționalizarea lor și reintegrarea în societate;

- inițierea programelor de suport pentru trai independent, pentru tinerii cu dizabilități intelectuale, care au ca scop formarea abilităților necesare pentru a se descurca independent în comunitate;
- un exemplu de success este și integrarea socială a tinerilor cu dizabilităţi instruirea vocațională.
Natalia, Persoană cu deizabilități auditive
Cum aș putea auzi și ințețege platformele electorale ale partidelor și candidaților pe circumscripții uninominale? În procesul dezbatelor electorale la TV nu sunt titre ori traducere în limbajul semnelor? Cum aș putea face alegerea fără informație despre fiecare in parte?
Mulțumesc
Gheorghe Zastavnețchi
Doamna Natalia,

Vă mulțumesc pentru întrebare. Este una foarte complicată și dureroasă - puneți degetul pe rană deschisă… Deși nu este domeniul meu de expertiză, am să punctez câteva idei...

Am observat că sunt doar câteva posturi TV naționale care asigură accesibilitatea la dezbaterile electorale, iar majoritatea posturilor ignoră prevederile articolului 10 din Decizia Consiliului Coordonator al Audiovizualului nr. 16/101 din 21 iulie 2017 „Cu privire la accesul persoanelor cu deficienţe de auz şi văz la serviciile de programe audiovizuale”, ceea ce constituie o încâlcare flagrantă a drepturilor persoanelor cu dizabilități de auz. Așteptăm intervenția neîntârziată a CCA în această problemă.

Încă un aspect important: Numărul de interpreți este extrem de mic, serviciile de translare mimico-gestuală sunt prestate de o organizație non-guvernamentală (Asociația Surzilor din Republica Moldova) și sunt costificate la un nivel insuficient. Ori statul ar trebui să gândească și să implementeze un program complex de cercetare, dezvoltare a unor programe de studiu, instruirea cadrelor, fapt care, pe termen lung, ar favoriza încluziunea educațională, accesul în câmpul muncii, accesul la cultură al persoanelor cu dizabilități de auz.
Octavian Sergentu
Citi oameni in Republica Moldova sufera de dizabilitati intelectuale? Numarul lor creste, scade sau ramane constant?
Gheorghe Zastavnețchi
Stimate domnule Octavian, mai întîi de toate aș vrea să vă îndemn să evitați expresia ”persoanele suferă de dizabilitate”, este bine să folosiți ”au o dizabilitate”, deoarece dizabilitatea intelectuală nu este o boală ci este o condiție de viață.

La moment, cu regret nu avem date statistice dezagregate pe tipurile de dizabilitate, deci nu aș pute să vă răspund cu o cifră estimativă sau cu careva prognosticuri despre numărul acestora. Totuși, luînd în cosiderare nivelul de dezvoltare a medicinii moderne și a procesului de planificare familială, pot afirma că dizabilitatea intelectuală poate fi prevenită sau nu, în funcție de cauza care o declanșeaza. De exemplu, alcoolismul fetal, o afecțiune care stă la baza unora dintre dizabilitățile intelectuale poate fi prevenit prin evitarea alcoolului de către femeile însărcinate.

De asemenea, o îngrijire prenatală adecvată, utlilizarea vitaminelor prenatale și evitarea bolilor infecțioase sunt măsuri care pot contribui la scăderea riscului că copilul să se nască cu o dizabilitate intelectuală. La fel și înainte de conceptie, în familiile cu un istoric de tulburări genetice este indicat să se facă teste genetice.
Victor K.
Vă rog, dacă este posibil, ați putea să ne arătați (eventual, cu referință / link) câteva exemple de materale publicate în format ușor de citit - ușor de înțeles?
Mulțumesc anticipat.
Gheorghe Zastavnețchi
Stiamte domnule Victor, va mulțumesc pentru întrebare.

Ținând cont de faptul adaptare informației după metoda ușor de citit și ușor de înțeles este una nouă pentru Rpublica Moldova dar și necesită resurse finaciare destul de semnificative, totuși s-a reușit să fie editate căteva acte importante și ghiduri informative foarte importante pentru asiguarea drptului la informație a persoanelor cu dizabilități intelectuale. Voi enumera mai jos cîteva dintre acestea:

1.Convenţia ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi în versiunea ușor de citit și ușor de înțeles care poate fi gasită accesînd acest link http://speranta.md/wp-content/uploads/2018/02/CDPD1-1-1.compressed.pdf
2. Legea privind incluziunea socială a persoanelor cu dizabilităţi
http://speranta.md/wp-content/uploads/2018/11/Versiunea-u--or-de-citit---i-u--or-de---n--eles-a-Legii-60-privind-incluziunea-social---a-persoanelor-cu-dizabilit----i-1.pdf
3. Legea 121 cu privire la asigurarea egalității
http://egalitate.md/wp-content/uploads/2016/04/Legea-121_site.pdf?fbclid=IwAR0GApI27FhDE4ecvTnpvZ43GTsDQWiTUWoVj-B22Eu1PVrpRyleN-4cz0A
4. Ghidul alegătorului
http://www.md.undp.org/content/dam/moldova/docs/Ghidul%20Alegatorului_RO.pdf
Valeriu C.
Se cunoaște că încă multe persoane cu dizabilități intelectuale se află în instituții rezidențiale... Care este procedura și cît de ușor nimeresc aceste persoane în internate?
Gheorghe Zastavnețchi
Stimate domnule Valeriu, vă mulțumesc pentru întrebarea destul de actuală și complexă, voi încerca să răspund pe scurt.Odată cu ratificarea Convenției ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități de către Republica Moldova prin Legea nr. 166 din 09 iulie 2010 și adoptarea Legii privind incluziunea socială a persoanelor cu dizabilități nr. 60 din 30.03.2012 se impun o serie de măsuri, pe care Statul trebuie să le întreprindă pentru a garanta drepturile persoanelor cu dizabilități.

Articolele prevăzute de Convenție prevăd o serie de recomandări privind respectarea, promovarea și protejarea drepturilor persoanelor cu dizabilități. Astfel, Convenția furnizează modalitățile specifice și măsurile speciale de implimentare a drepturilor persoanelor cu dizabilități pornind de la drepturile generale ale omului.

Ca rezulatat a demarat procesul de dezinstituționalizare a persoanelor cu dizabilități, proces inițiat de organizațiile societății civile.În procesul de reformare a instituțiilor rezidențiale pentru persoanele cu dizabilități intelectuale și tulburări mintale un element esențial îl constituie procesul de prevenire a instituționalizării. În acest sens au fost create grupuri de lucru din specialiști din cadrul ministerelor și reprezentanți ai societății civile.

Acest mecanism permite o analiză mai complex a cazurilor.
Cu regret, aproximativ 2000 de persoane se află încă în instituțiile rezidențiale.

Comentarii

replice