Conferința online s-a încheiat! La întrebările cititorilor deca.md răspunde Tudor Onofrei, Administrator Sisteme Informatice la Asociația „MOTIVAȚIE” din Moldova

Discuția on-line s-a încheiat!

Nivelul de accesibilitate în Republica Moldova este încă unul care lasă de dorit, mai ales atunci când persoanele cu dizabilități vor să meargă la farmacie, spital, universitate, teatru sau la o altă instituție, pentru a-și rezolva probleme sau necesități personale. În cele mai dese cazuri acești oameni nu știu exact dacă o să reușească să ajungă acolo fără a apela la ajutorul altor persoane.

Din aceste rațiuni a și fost creată „Harta accesibilității” (http://motivatie.md/harta-accesibilitate/), unde sunt amplasate anumite instituții inclusiv detalii ce țin de nivelul de accesibilitate.

Cititorii deca.md au dsicutat despre aceasta cu Tudor Onofrei, Administrator Sisteme Informatice, Asociația „MOTIVAȚIE” din Moldova, care este creatorul acestei hărți.

Răspunsurile la întrebări le găsiți mai jos.

Acest eveniment a avut loc în cadrul proiectului „Auditul accesibilității clădirilor publice – instrument efectif de advocacy pentru promovarea drepturilor persoanelor cu dizabilități”, implementat de Alianța INFONET, în parteneriat cu „Asociația Inspirație” din Comrat, cu suportul financiar al Uniunii Europene și al Fundației Soros Moldova.

Adela
Când și cum a apărut idea „Hărții de accesibilitate”? Câte clădiri aveți amplasate acum pe această hartă?
Tudor Onofrei
Ideea creării platformei ”Harta accesibilității” a apărut încă în anii 2008-2009, dar posibilitatea de a realiza ideea a devenit reală în anul 2011, datorită unui proiect susținut de Fundația Soros-Moldova.

Datorită faptului că o mare parte din echipa noastră sunt utilizatori de fotoliu rulant (inclusiv și eu) și grupul nostru țintă sunt persoanele cu dizabilități locomotorii, cunoaștem prin experiența proprie problemele create de lipsa condițiilor de accesibilitate, obstacole arhitecturale ca borduri, lipsa rampelor de acces sau, chiar dacă “rampele” există, ele nu puteau fi utilizate, uși înguste, praguri, trepte în interior, ascensoare nefuncționale, lipsa WC-lor adaptate și multe altele.

Toate acestea ne-au condus spre ideea că este nevoie de a scoate la iveală aceste probleme, dacă nu vom întreprinde ceva, nu vom rezolva nimic. Totodată, afectați de aceeași situație sunt mult mai multe persoane cu mobilitate limitată: parinti care duc copiii în cărucior, bătrânii, copiii de până la 10 ani și multe alte persoane. Am decis să prezentăm clădirile accesibile și neaccesibile pe Hartă, crezând că astfel celor ce încă nu au creat condițiile necesare le va fi rușine și vor fi motivați pentru a schimba situația. O altă principală necesitate a Hărții este cunoașterea instituțiilor accesibile, astfel ca persoanele cu mobilitate limitată să își poată organiza traseul în funcție de necesitate.

La fel, era nevoie să fie scris măcar careva date despre instituțiile de menire publică principale cum ar fi: instituțiile medicale și sociale, instituții de educație, magazinele alimentare, farmacii, la fel și alte instituții ca: cinematografe, săli de sport, ș.a..

Uite așa a apărut ideea creării hărții, pentru ca persoanele cu dizabilități să știe unde pot să meargă fără dificultate și unde este nevoie să apeleze la ajutorul unui sau mai multor însoțitori pentru a avea acces în clădirea sau instituția vizată. La moment, pe hartă sunt amplasate 1376 obiecte.
Vasile Josanu
O, interesant! Această hartă, este, de fapt, un sstem de alerte... Cum au reacționat / reacționează autoritățile? Aveți semnale că există un oarecare progres?
Mulțumesc
Tudor Onofrei
Asta și ne-am dorit de fapt. Să existe o platformă online unde să fie indicată starea reală a instituției privitor la nivelul de accesibilitate, unde dorește persoana cu dizabilitate să meargă, pentru a-și soluționa careva necesități personale.

Mai târziu, ne-a venit ideea de a include în descrierea obiectului și câteva poze pe care se vede mai clar dacă există sau nu obstacole și în ce constau acestea. Autoritățile reacționează diferit, uneori cu indiferență, dar de multe ori promit că neapărat vor adapta instituția, doar că la moment nu dispun de bani.

Este îmbucurător că după ceva timp s-au produs schimbări, minuscule, dar s-au produs. Noi la fel am venit cu inițiativa ca Inspecția de Stat în Construcții să monitorizeze Harta Accesibilității și, astfel, să cunoască unde să meargă pentru control și eventual prescrierea necesității de a crea condiții de accesibilitate conform standardelor, dar nu a fost să fie, nu avem un răspuns oficial – de ce?
Constantin D.
Domnule Onofrei,
RM a aprobat Programul Național de Incluziune Socială a Persoanelor cu Dizabilități pentru anii 2017 – 2022. Obiectivul 6. Asigurarea accesibilității la infrastructură, la transporturi, la informație și comunicații pentru persoanele cu dizabilități din Planul de Acțiuni prevede accesibilizarea a cel puțin 12% din clădirile publice la sfîrșitul implementării programului (2% din clădiri accesibilizate anual). O întrebare pentru cei interesați în monitorizarea progresului programului (dar, probabil, și pentru cei care au eleaborat programul): cum au fost au stabilite valorilor inițiale ale indicatorilor, de către cine și în baza la ce?
Mulțumesc și mult succes în tot ce faceți cu echipa MOTIVAȚIE în Moldova.
Tudor Onofrei
La moment, eu nu pot răspunde referitor la indicatorii în procente – cine și cum le-a stabilit, colegii mei au participat la consultarea programului și unul din răspunsurile lor este – în momentul elaborării programului și descrierii indicatorilor, societatea civilă a insistat pentru indicarea unui procent mai mare care să fie realizat, dar varianta finală este așa cum o vedeți.

Se vede că a fost opusă rezistență din partea mai multor ministere, care ar trebui să depună mai mult efort pentru realizarea Programului. Dacă să vorbim în cifre: clădirile aflate în gestiunea autorităților atât centrale cât și locale, fac cam 25% din numărul total de clădiri. Astfel, Guvernul are posibilitate (nu și inițiativă) pentru a accesibiliza infrastructura aflată în administrarea statului. Restul 75% sunt clădiri administrate de agenți economici sau e sectorul locativ. Și aici deja este nevoie de un mecanism eficient de monitorizare, control și impunere dacă e necesar.

La moment, legislația nu funcționează, deoarece:

1) Nu există un agent care să constate încălcarea și să emită inițial o prescripție și dacă nu s-a schimbat nimic atunci să amendeze (așa cum de exemplu o face polițistul de patrulare);

2) Nu există un sistem de monitorizare și evaluare, adică trebuie să fie verificată nu doar rampa și ușile de la intrare, dar tot setul de condiții necesare: acces până la clădire, parcare accesibilă, acces la intrare în clădire, acces în interior, veceu accesibil, marcaje contrastante și tactile inclusiv în Braille pentru persoane cu dizabilitate de vedere, informație scrisă sau video pentru cei cu dizabilitate de auz și multe altele.

Accesibilitatea este prezentată în Legea 60 din 30 martie 2012 – Privind incluziunea socială a persoanelor cu dizabilități, Capitolul III Accesibilitatea și 2 Standarde în Construcții:

- Cod practic în construcții CP C.01.02-2014 - PROIECTAREA CLĂDIRILOR ŞI CONSTRUCŢIILOR CU CONSIDERAREA ACCESIBILITĂŢII PENTRU PERSOANE CU DIZABILITĂŢI PREVEDERI GENERALE.

Normativ în construcții NCM C.01.06-2014 - CERINŢE GENERALE DE SECURITATE PENTRU OBIECTELE DE CONSTRUCŢIE LA FOLOSIREA ŞI ACCESIBILITATEA LOR PENTRU PERSOANELE CU DIZABILITĂŢI.
Victor
Tudor, bună seara!
Explicați, vă rog, publicului larg care sunt criteriile după care vă conduceți atribuind unul din calificativele „accesibil”, „parțial accesibil” sau „inaccesibil”.
Mulțumesc
Tudor Onofrei
Înainte de a da o notă instituției evaluate că este accesibilă, parțial accesibilă sau inaccesibilă se ține cont de următoarele:

- Accesul până la clădire;
- Rampa de acces, inclusiv și barele de suport;
- Uşile la intrare;
- Spaţiu Interior;
- Veceu adaptat;
- Lift la etaj;
- Ghişeu/casa;
- Uşi cabinete;
- Parcare specială.

Accesibil – putem spune că o instituție este accesibilă pentru persoanele cu dizabilități locomotorii sau și a persoanelor ce fac parte din grupul de mobilitate redusă atunci când aceste persoane pot să ajungă independent fără dificultăți în interiorul instituției ca să beneficieze de anumite servicii.

Parțial accesibil - putem spune că o instituție este parțial accesibilă pentru persoanele cu dizabilități locomotorii sau și a persoanelor ce fac parte din grupul de mobilitate redusă atunci când aceste persoane fiind însoțite de un asistent, pot să ajungă în interiorul instituției ca să beneficieze de anumite servicii. Asistentul ar putea să ajute persoana cu dizabilitate ca să treacă anumite obstacole minuscule, cum ar fi borduri mici, urcare/coborâre rampă puțin mai abruptă, trecerea pragurilor la ușă, dacă instituția are mai multe nivele și nu are lift, dar cel puțin este acces liber până la primul nivel.

Inaccesibil - putem spune că o instituție este inaccesibilă pentru persoanele cu dizabilități locomotorii sau și a persoanelor ce fac parte din grupul de mobilitate redusă atunci când aceste persoane, nici independent și nici cu ajutorul asistentului, nu pot ajunge în interiorul instituției.

Aici se are în vedere multe trepte pe teritoriu sau la intrare în instituție și lipsa rampei de acces sau sânt instalate șine metalice, uși înguste, trepte în interior către primul nivel sau trepte în subsol, lipsa veceu adaptat sau măcar accesibil (acces liber până la vasul de veceu).
I.
Dacă ar fi să urmărim lanțul logic al unei construcții civile, de la faza de proiectare și pînă la etapa de proiectare, după opinia dvs., unde este veriga slabă? Cum am putea să explicăm fenomenul: se construiește masiv în Chișinău, dar foarte multe clădiri nu au condiții de accesibilitate... Mulțumesc
Tudor Onofrei
Deja mai sus am răspuns la această întrebare, dar oricum mulțumesc. Iarăși reiterez că inițial ar fi bine să existe un agent constatator care să constate încălcarea și să emită inițial o prescripție și să existe un sistem de monitorizare și evaluare, adică trebuie să fie verificată nu doar rampa și ușile de la intrare, dar tot setul de condiții necesare.

Mulți înțeleg incorect, că dacă există rampă de acces la intrarea în instituție fie ea inaccesibilă sub formă de șine metalice, care sunt plasate doar pentru bifa în document, asta înseamnă că este accesibil. Total incorect.
Ilarion
Vă rog să dați o definiție și explicație a „accesibiltate” -ce sens se comaseasă în acest concept?
Tudor Onofrei
Accesibilitate – ansamblu de măsuri şi lucrări de adaptare a mediului fizic, transporturilor, precum şi a mediului informaţional şi comunicaţional, incluzînd tehnologiile şi sistemele informaţionale şi comunicaţiile, conform necesităţilor persoanelor cu dizabilităţi, factor esenţial de exercitare a drepturilor şi de îndeplinire a obligaţiilor persoanelor cu dizabilităţi în societate; (LEGE Nr. 60 din 30.03.2012
privind incluziunea socială a persoanelor cu dizabilităţi)
Valeria C.
Cu regret, deseori prin atitudine, vorbe pe care le aud înțeleg că cei din jur percep „accesibilitatea” ca pe condiții create special pentru persoane cu dizabilității... Cum stau lucrurile în realitate?
Tudor Onofrei
Aveți dreptate, de multe ori și mie ca persoană cu dizabilitate utilizatoare de scaun rulant mi se spune „de ce te chinui, stai mai bine acasă, ce nu are cine să meargă în locul tău?”.

Nivelul de accesibilitate este pentru un grup mai mare de persoane, persoane cu dizabilități locomotorii, fie utilizatoare de scaun rulant sau cîrje, persoanele cu dizabilități de vedere, persoane în etate, părinți care au copii mici și folosesc căruciorul, persoane care au o traumă temporară și utilizează costilii.

Mulți nu înțeleg că viața nu este asigurată niciodată și orice poate să se întâmple. Vrem nu vrem, dar ajungem să fim cu toții în etate sau cel mai frumos e să devenim părinți și să ieșim la plimbare cu căruciorul.
Ciobanu T.
Design universal ...
Explicați, vă rog, această sintagmă.
Mulțumesc anticipat.
Tudor Onofrei
design universal – proiectarea produselor, mediului, programelor şi serviciilor astfel încît să poată fi utilizate de către toate persoanele, pe cît este posibil, fără să fie nevoie de o adaptare sau de o proiectare specială.

Designul universal nu va exclude dispozitivele de asistare pentru anumite grupuri de persoane cu dizabilităţi atunci cînd este necesar;(LEGE Nr. 60 din 30.03.2012 privind incluziunea socială a persoanelor cu dizabilităţi)
Svetlana M.
Sunt mai multe clădiri monitorizate în Găgăuzia. Prin ce se explică aceasta?
Tudor Onofrei
Așa este. În lunile august - noiembrie 2018 a fost realizat auditul a 223 în UTA Găgăuzia. Acest lucru a fost posibil grație a 2 proiecte:

• „Auditul accesibilității clădirilor publice - instrument efectiv de advocacy pentru promovarea drepturilor persoanelor cu dizabilități”, cu suportul financiar al Uniunii Europene și al Fundației Soros Moldova,
• „Parteneriate locale și implicare națională pentru incluziunea socială a persoanelor cu dizabilități”, implementat de Alianța Organizațiilor pentru Persoane cu Dizabilități din Republica Moldova, cu suportul Fundaţiei Est-Europene în parteneriat cu Centrul „Parteneriate pentru Dezvoltare”, din resursele acordate de Agenția Elvețiană pentru Dezvoltare și Cooperare (SDC) și Guvernul Suediei.


Acest efort este meritul consolidat al mai multor organizații neguvernamentale:
Asociația MOTIVAȚIE din Moldova a actualizat Ghidul privind evaluarea accesibilității clădirilor de menire publică etc.,
Centrul pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități a instruit monitorii locali în UTA Găgăuzia,
Asociația Persoanelor în Etate „Inspirație” din Găgăuzia a coordonat realizarea auditului a 223 clădiri publice din UTA Găgăuzia,
Alianța Organizațiilor pentru Persoane cu Dizabilități din Republica Moldova a facilitat procesul de comunicare și dezvoltare a parteneriatelor locale pentru incluziunea socială a persoanelor cu dizabilități,
Alianța INFONET a coordonat activitățile, a sintetizat și a elaborat un raport de monitorizare, care urmează să vadă lumina tiparului până la finele anului 2018.

Rezultatele auditului celor 223 clădiri din UTA Găgăuzia sunt:
Accesibile - 20 clădiri sau 9 %,
Parțial accesibile - 48 clădiri sau 21,5 %,
Inaccesibile - 132 clădiri sau 69,5 %.
Iura N.
Vin alegerile...
Teoretic, persoanele cu dizabilități ar putea să voteze și la domiciliu, cu ajutorul urnei mobile. Dar de ce este important ca ele să vină să voteze în incinta secției de votare?
În acest sens, ce apel ați adresa alegătorilor, persoane cu dizabilități?
Tudor Onofrei
După părerea mea, noi suntem cu toții egali și avem aceleași drepturi. Ce facem atunci când persoanele cu dizabilități sunt membri ai comisiei electorale sau observatori, așa cum am fost și eu de câteva ori, cum procedăm atunci?

În mare parte secțiile de votare sunt școli, grădinițe, case de cultură și alte instituții publice la care persoanele cu dizabilități au nevoie de a accesa careva servicii nu numai în timpul alegerilor.

Mai sunt persoane cu dizabilitate de vedere care la secția de votare au anumite instrumente ajutătoare, cum ar fi lupa, trafaretul Braille, sursa adăugătoare de lumină și personal instruit și nu cred că toate acestea pot fi asigurate împreună cu urna mobilă.
Octavian
Care sunt costurile accesibilității? Spre exemplu, cu cât crește bugetul unui proiect dacă el este realizat accesibil din start? Adaptat, la o clădire deja existentă? Cât costă, spre exemplu o rampă de beton; una metalică?
Tudor Onofrei
În cazul în care condițiile de accesibilitate sunt respectate în faza incipientă a proiectării, atunci costurile la crearea sau amenajarea statutului de design universal și accesibilitate constituie cca 2% din totalul investiției.

Dacă condițiile de acces au fost evitate/omise și adaptările sunt efectuate după finisarea construcției, costurile constituie cca 20-25% din totalul bugetului.

Costurile unei rampe de beton este de cca 1500-1800 lei la un metru lungime inclusiv cu bare de suport și instalare.

Costurile unei rampe de metal este de cca 3500-4000 lei la un metru lungime cu bare de suport și instalare.

Costurile cresc considerabil în cazul când se folosesc materiale de inox.
Vasile Cucos
Ati facut o lucrare super. Aveti in plan sa faceti asemenea harti si in alte domenii?
Tudor Onofrei
Vă mulțumim de apreciere. La moment ne axăm mai mult pe această platformă, ca s-o îmbunătățim și să fie accesibilă pentru toate categoriile de persoane.
Gheorghe
Tudor, cum credeți, cât de actual este pentru Republica Moldova un Plan Național de Accesibilitate?
Tudor Onofrei
După câte cunosc există deja un Plan Național de Accesibilitate 2017-2021, este pe site-ul particip.md, este prezent planul și tabelul de divergențe de la fostul minister de construcții.

Comentarii

replice